Operația ar elibera-o pe fetița noastră de tensiunea din mușchi, ar ajuta-o să scape de salivația excesivă, salivație din cauza căreia suferă zilnic la școală pentru că toți colegii ei râd de ea. Ar ajuta-o să mestece mai bine și să facă exerciții fără durere... Ne dorim mult să-i oferim această operație, însă nu putem acoperi acest cost. Victoria este fetița noastră care are 12 ani. S-a născut prematur și a fost diagnosticată cu tetrapereză spastică. Medicii nu i-au dat șanse la viață, ba chiar, a existat încă de la 5 luni de zile riscul să o pierdem... însă Dumnezeu a îngăduit ca ea să se nască și să fie o ,,victorioasă”. Lupta abia apoi a început. De 12 ani, mergem în spitalele din România pentru a o ajuta să aibă o viață fără dureri. Însă, picioarele și mâinile încep să se strâmbe din ce în ce mai mult din cauza spasticității. Am aflat că singura salvare pentru a reduce spasticitatea este operația de miofibrotomie. Victoria ne spune mereu că își dorește să vadă cerul din picioare, să se ridice din scaunul cu rotile și să se joace cu surioara ei. Pentru a învinge durerile și greutățile zilnice, fetița noastră are mare nevoie de o nouă intervenție chirurgicală. Anul acesta a avut o intervenție chirurgicală de miofibrotomie, în Republica Moldova, însă îmbunătățirile sunt mult prea reduse pentru a o ajuta să aibă cu adevărat șansa la o viață mai bună. Operația care îi poate schimba cu adevărat viața se face în afara Romaniei, in Germania, însă aceasta este mult prea costisitoare pentru noi. Aceasta costă 20. 000 EURO. Din păcate, prima operație a reușit să îi reducă prea puțin din spasticitate doar la picioare, însă ea are nevoie de aceeași operație și la mâini. De multe ori, și-ar dori să-și facă temele pentru școală, însă spasticitatea mâinilor îi fură și această satisfacție. Și-ar dori să se joace mai mult cu sora ei, Eva, însă și în aceste momente spasticitatea mâinilor îi răpește această bucurie. Operația de miofibrotomie este singura cale de a reduce spasticitatea mușchilor. Singura ei șansă de a se ridica vreodată din scaunul cu rotile. Medicii i-au recomandat Victoriei kinetoterapie în fiecare zi, minim 3-4 ore, pe zi, însă noi nu ne permitem acest lucru. Victoria merge la o internare de câteva săptămâni la Oradea, ceea ce este prea puțin pentru cât ar avea ea nevoie. De asemenea, medicii i-au recomandat în urmă cu mulți ani și această operație pe care nu a reușit să o facă până la vârsta de 12 ani. Cu cât crește, viața ei devine mai chinuitoare. Dacă am avea posibilitatea financiară de a-i achita toate terapiile și inclusiv această operație complexă din Germania, Victoria s-ar putea bucura de o viață aproape normală... Și, nu numai, asta i-ar putea crește șansele să aibă independența pe care și-o dorește... în a sta singură în șezut, a mânca singura cu mai multă ușurință, a scrie sau a desena... lucruri care sunt obținute cu mult efort și pentru o durată extrem de scurtă de timp. Din păcate, noi devenim tot mai vulnerabili în fața provocărilor cu care se confruntă Victoria. Pentru un copil cu dizabilități, singura speranță pentru o viață mai bună sunt oamenii de lângă ea. Oricât de multe eforturi ar face părinții de unii singuri, nu pot să facă tot ce ar avea un astfel de copil nevoie. Ne-am dori ca în 2025 să nu ne mai reproșăm că nu am făcut suficient pentru copilul nostru și că am încercat tot ce se putea pentru a-i da șansa de a merge singură. Ne e tot mai greu să o vedem tristă că nu poate face activitățile pe care noi nici măcar nu apreciem că le putem face... lucrurile normale pentru ea sunt un adevărat lux. Fără spirijin financiar, nu putem să mergem cu ea în Germania, iar ceea ce facem în România, nu e suficient pentru un caz atât de complex. Ne-ar ajuta mult orice ajutor din partea dumneavoastră.