Povestea lui Andrei Andrei are 14 ani. Este un copil cu ochi mari și liniștiți, care spun mai mult decât ar putea spune cuvintele. Suferă de distrofie musculară Duchenne, iar scolioza severă i-a schimbat și mai mult viața. Nu mai merge, iar statul în fund îi este din ce în ce mai greu. Corpul lui obosește repede, mușchii nu îl mai ajută, iar fiecare zi este o luptă tăcută. Patul este locul unde își petrece aproape tot timpul. Acolo mănâncă, acolo se odihnește, acolo visează. Pernele sunt mereu aranjate cu grijă pentru ca durerea să fie mai mică. Uneori reușește să stea puțin sprijinit, alteori nu. Sunt zile mai bune și zile în care chiar și un mic efort pare prea mult. Andrei nu se plânge. A învățat prea devreme ce înseamnă răbdarea. Își iubește părinții și îi vede cât de mult se străduiesc pentru el. Știe că nu le este ușor. Tratamentele, echipamentele medicale, controalele, toate costă. Iar boala nu așteaptă. Ceea ce are Andrei nevoie nu este doar de îngrijire, ci și de ajutor. Are nevoie de: un scaun rulant adaptat, care să-i susțină coloana; un pat medical care să îi permită schimbarea poziției; terapie și îngrijire constantă pentru a-i reduce durerile; sprijin emoțional, pentru el și pentru familia lui; oameni care să nu întoarcă privirea. Andrei nu cere mult. Nu visează la lucruri mari. Își dorește doar să fie mai confortabil, să aibă mai puțină durere și să simtă că nu este singur. Orice gest contează. O vorbă bună. O mână întinsă. Un ajutor, oricât de mic. Povestea lui Andrei nu este despre boală, ci despre demnitate. Despre un copil care luptă în tăcere și despre o familie care speră. Iar uneori, speranța are nevoie de oameni.

Bună oameni frumoși! Prietena mea vă ascultă dimineața pe Radio Zu si ne-am gândit la voi ca la un ajutor vital deoarece am apelat la diverse firme fără sa primim un răspuns pentru cazul nostru. Vă suntem recunoscători pentru activitatea umanitară pe care o desfășurați anul acesta în Oradea și credem că acest lucru nu este la voia întâmplării! Apelăm la empatia voastră și vrem să transmitem totodată celor care vă urmăresc să fim buni și blânzi unii cu ceilalți! Vă scriu în numele unui tânăr din satul nostru,Matei Sebastian Marius care a avut un accident în anul 2024,la vârsta de 18 ani. În dorința de a-și ajuta prietenul care l-a rugat să îl ducă până în oraș,acesta a avut un accident la două localități distanță,intrând în alt autoturism care venea din contrasens. Sebastian a fost dus de urgenta la Spitalul Județean din Oradea unde a stat 6 săptămâni în comă indusă suferind de hemoragie subdurală traumatică. Victimele au primit îngrijire medicală și ajutor în vederea recuperării,însă lui Sebastian nu i s-au acoperit cheltuielile aferente spitalizării fiind conducătorul auto vinovat de accident. Știm că acest caz este atipic dar ne gândim că dacă Dumnezeu i-a dat zile lui Sebastian atunci și noi oamenii trebuie să îi dăm o șansă,astfel acest copil vă putea să își recapete încrederea în el și în oameni. El este un băiat credincios și el împreună cu mana sa se roagă sa iasă din această situație. Acest tânăr nu vrea să apeleze la ajutor de teama de a nu fi stigmatizat și respins,de aceea eu si prietena mea ne-am gândit să vă trimitem povestea lui. Acest copil putea fi copilul dumneavoastră,puteam fi oricare dintre noi! Cred că fiecare dintre noi am condus odată în viata noastră fără prudență și puteam să fim în situația lui! În urma spitalizării Sebastian a primit o factură de 99 144,13 lei,de la Spitalul Județean Oradea și altă factură de 7 914,32 lei de la Siptalul Municipal Marghita,unde a fost ulterior transferat. Sebastian este un băiat liniștit,cu mult bun simț,este bine crescut și respectuos de aceea cred că merită o șansă ca să poată privi cu încredere spre viitor. Acum este atât de descurajat și neliniștit deoarece a fost dat în judecată pentru neplată și pe zi ce trece facturile se majorează. Știm că voi sunteti oameni cu suflet mare care nu vor judeca ci vor alege să vadă în acest tânăr un om restaurat care va înțelege că orice greșeală poate fi acoperită cu bunătate. El are nevoie în continuare de terapie pentru a depăși această situație din viața lui dar cred că cel mai mare sprijin este să îi demonstrăm că suntem umani! Vă mulțumesc celor ce alegeți să vedeți dincolo de această poveste,o șansă nouă pentru Sebastian!

Buna! Ma numesc Florin, sunt din Valcea si de curand am fost diagnosticat cu cancer de piele. Nu lucrez momentan, de fapt nu mai lucrez de ceva timp, lucrez cu ziua pe unde apuc. De 5 ani mi-a apurut o buba pe fata care supureaza in permanenta. Săptămâna trecută am ajuns la dermatologie si mi-au spus ca este o forma de cancer de piele, mi-au dat trimitere catre chirurgie plastica. Fara loc de munca, nefiind nici asigurat, nu am bani sa merg la spital pentru operatie, biopsie si recuperarea de dupa. Pentru operatie am nevoie de 3 000 euro. Va rog,daca se poate, sa faceti auzit si cazul meu pentru a putea trece cu bine peste acest grav diagnostic!

Un pas spre „acasă” pentru familia noastră Astăzi îmi adun curajul și vă scriu din suflet, în speranța că faptele bune chiar pot schimba destine. Suntem o familie tânără, cu un băiețel minunat, Kevin, de 3 ani și jumătate, pentru care ne dorim cel mai important lucru: stabilitate și siguranță. În acest moment, plătim 2.000 lei lunar chirie – o sumă care, cu puțin ajutor, ar fi putut reprezenta rata lunară la propriul nostru apartament, nu bani care se pierd de la o lună la alta. Pentru a putea face acest pas și a-i oferi lui Kevin un loc pe care să-l numească „acasă”, avem nevoie de 15.000 €, sumă necesară pentru avansul unui apartament. Orice sprijin, oricât de mic, înseamnă enorm pentru noi. Faptele bune nu sunt despre cât oferi, ci despre șansa pe care o dai unei familii. Vă mulțumim din inimă tuturor celor care aleg să ne fie alături. ❤️ Pentru Kevin. Pentru un viitor sigur. Pentru un acasă. Emilian si Isabela !

Maria este o fata de 21 de ani, care s-a îmbolnăvit de TBC cu rezistenta, unul din cazurile grele care răspund foarte greu la tratament. Familia este vecina cu mine, si au o situație financiara destul de deficitara in prezent. Mama ei a lucrat in sere in Germania, pentru ca a strâns bani pentru nunta ei , iar acum s-a reîntors in țară pentru a avea grija de ea, fiind fara job momentan. Maria a fost internata la Brasov, neraspunzand la tratament, au trimis-o de urgenta la Marius Nasta in București. Cand a ajuns aici dintr-o fata care ținea in frâu un catel pit Bull crescut de ea, a ajuns la 21 de kg, si-a pierdut memoria nerecunoscand pe nimeni, si a ajuns in scaun cu rotile. In prezent urmează tratament, dar costurile tratamentului si inclusiv al întreținerii este ridicat, pentru ca are nevoie de pampers si un regim adecvat pentru a pune in greutate din nou.

Sunt tatal unui băiețel ce se lupta cu indiferenta oamenilor din jurul lui. Un copil care a venit pe lume obligat sa lupte pentru a trai. Se chinuie si nu are o copilărie ca cei de varsta lui. De la 6 luni mergem prin terapii ,centre de recuperare neuro motorii, centre de stat si private. Lipsa banilor isi spune cuvântul. Terapii mai rare si prezenta redusa. Anul acesta am reușit sa ajungem la Truskevet in Ucraina la terapia cu delfini, foarte benefica lui Nicolas. Anul acesta am reușit o intervenție chirurgicala in Spania, la Barcelona cu dl doctor Nazarov. De atunci am reușit doar o terapie la Timișoara... Dl doctor a recomandat un an fara întrerupere. Nu sunt posibilități financiare...2500 euro lunar este enorm pentru noi, nu mai avem ce vinde, nu mai putem face credite. De 13 ani luptam, suntem in genunchi...avem nevoie de ajutor. Oare mai sunt oameni ce pot îndeplini vise ? Nicolas nu vrea jucarii, doar ore de terapii... Exista Mos Craciun ? Eu cred in el...

Am un copil cu autism. Terapiile sunt scumpe. As dori sa pot merge in Turcia sa pot face transplant cu celule stem

Mă numesc Alina, sunt o mamă singură, a unei fete de 15 ani cu autism. Sunt angajata și am un salariu minim pe economie, iar salariul nu face față la toate facturile, terapii și problemele de zi cu zi, mai ales că o mai am și pe mama mea în întreținere. Îmi doresc să o ajut pe fiica mea cu pregătirea pentru Evaluarea Națională, ea fiind clasa a 8-a, pentru că este un copil bun și îmi doresc să aibă șanse la o viață cât se poate de normala și un viitor bun, iar financiar mă depășește! Mulțumesc anticipat! Sărbători fericite tuturor și multă sănătate!

Totul a început acum 8 ani.Mi am făcut toate analizele ,am avut o sarcina farà probleme.Am născut băiatul cu nota 9 Apgar,totul a fost ok până a doua zi când m au chemat doctorii să mi dau acordul să ii facă o electrocardiogramă.Din acel control au depistat ca nu poate respira,ca avea saturatie undeva până in 66%,începuse să se cianozeze pe la extremitati,spună du mi foarte clar ca la Pitești nu este apatura necesara ca să l poata ajuta.De Marti până vineri când l am internat la București là terapie intensiva la Marie Curie,am încercat pe toate partile să l duc acolo deoarece acolo era ajutor de specialità te doar ca am ajuns foarte greu acolo.L au dus cu elicopterul,pana la spital a fost cumplit.La spital ul Marie Curie ,au depistat ca are o malformație la inimă ,malformație ebstein,ceea ce înseamnă ca nu are o valva si sângele nu i pomeaza cum trebuie in organism.Am stat 2 săptămâni là terapie intensiva sub supravegherea domnul doctor Carstoveanu,un medic de exceptie.dupa 2 săptămâni domnul doctor a spus ca nu mai este nevoie să l operăm acum deoarece este prea mic,si vom merge așa pana vor exista schimbari.Din păcate anul acesta ,deci după 8 ani S au văzut schimbari là ecografie,si din păcate trebuie operat pe cord.Am primit răspunsul de la clinica San Donato din Italia,ca putem să mergem sa l operăm.Daca putem gasi oamneni care pot să ajute,tratamentul si spitalizarea va fi de lunga durata si cred ca vor fi costuri.Daa puteți să ajutați cu ce puteți ,va mulțumim!

Bunâ seara! Am 55 de ani, diabetic grad 2, insulino dependent și o am ìn ìngrijire și pe mama mea ìn vîrstă de 77 de ani, cu probleme locomotorii. Mama se mișcă doar cu cadru, doar în locuință. În urma unor complicații mi-a fost amputat piciorul stîng, deasupra genunchiului. Aș avea nevoie de protezarea piciorului amputat pentru a putea avea în continuare grijă de mama. Mulțumesc, Ion

Vreau să vă împărtășesc povestea unui tânăr de 35 de ani, din zona noastră, a cărui viață s-a schimbat radical în urma unui accident grav la locul de muncă. După multe luni de spitalizare și numeroase complicații, a reușit să ajungă acasă, însă a rămas imobilizat la pat. Din păcate, situația lui financiară este una foarte dificilă. Prin intermediul unei fundații, a primit la un moment dat un căruț electric, care îi oferea singura șansă de a se deplasa și de a mai simți puțină libertate. Acest căruț s-a stricat, iar acum el este din nou „condamnat” la pat. Nu cunosc exact diagnosticul medical, însă este clar că nici mâinile nu le poate folosi suficient pentru a se deplasa cu un căruț manual, ceea ce face situația și mai dureroasă.

Va mulțumesc pentru tot .am nevoie de un coltar pentru mine și copii mei

Buna seara radio ZU. Ma numesc Adriana si as dori sa va prezint pe scurt povestea unei familii cu suflet mare si curat care are nevoie de ajutorul vostru. Familia Anechitei din Botosani este formata din 7 suflete frumoase(Daniel tatal, Andreea mama, Matei,Iustina,Filp,Timotei si Casiana)care locuiesc cu totii de 14 ani intr-un apartament cu 2 camere micut,modest dar curat. Venitul familiei din pacate nu le permite sa isi inchirieze un imobil mai mare. Ei intruchipeaza simplitatea si dorinta in cel mai pur sens al cuvantului. Niciodata, indiferent de circumstante nu au intins mana sa cerseasca sau sa ceara ajutor , ci doar prin munca au realizat tot si au crescut toti cei 5 copilasi. Tatal este cel care are doua locuri de munca( profesor de religie si dascal la o biserica) si este mereu dedicat ,bland si dispus sa ajute pe orice oricand. Rugaciunile lui si ale sotiei Andreea mereu truditoare , au fost ascultate de Maicuta Domnului care a facut minunea ca acum o luna Daniel sa fie hiritonisit preot si sa fie repartizat catre Parohia Bisericii Nasterea Maicii Domnului , din comuna Blandesti,sat Talpa jud Botosani. Aceasta bucurie a venit si cu o realitate trista,Sfanta Biserica veche de un secol are mari probleme : de la acoperis care sta sa cada si ploua in biserica, la tencuiala si pictura care se decojeste, la soba care nu mai face fata incalzirii ,candelabre si sfesnice in stare avansata de degradare. Pe langa problemele Sfintei Biserici si casa parohiala are probleme de la necesarul de apa, la partea electrica ,din nou incalzirea care nu este functionala si multe altele. Dorinta cea mai mare a preotului este sa scoata la lumina mica bisericuta garbovita de ignoranta , sa faca un mic rai din ea iar la casa parohiala sa aduca imbunatatiri ca sa poata fi decenta si locuibila. Orasul faptelor bune va rog haideti sa le dam o mana de ajutor cu orice doriti si puteti( lemne de incalzit,materiale de constructii ...) Va multumesc ca mi-ati ascultat povestea. Sarbatori binecuvantate!

Mă numesc Antonovici Emilia, sunt mama unei fetițe pe care în urmă cu 7 ani pe vremea când era în burtică la 27 săptămâni a făcut un atac cerebral intrauterin. Medicii nu ne-au dat nicio șansă la nimic, dar fetița s-a încăpățânat să fie bine și să dea peste cap prognosticele medicilor. Mai avem multe de recuperat, am recuperat extrem de multe , dar încă nu merge singurică în picioare.avem nevoie de o sumă destul de mare de bănuți pentru a merge la o intervenție la piciorușe în Germania, după care avem nevoie de te roșie intensiv unde iarăși avem nevoie de bani. Vă rog mult , să ne aveți și pe noi în vedere. Fetița este superba, super inteligentă, are toate șansele să fie un copil și un om cat mai aproape de realitate. Vrem să arătăm lumii ca minunile chiar există, dar financiar deja este prea mult pentru noi. Nu am făcut-o vizibilă până acum în mediul online, dar acum m-am decis ca fără ajutorul oamenilor, nu reușim. Vă mulțumesc din inimă

Știu că sunt multe cazuri , dar vreau sa cer ajutor pentru ca soțul meu sa poată merge dinou sa fie alaturi de noi asa acum era înainte, alaturi de mine și copii noștri. Este imposibil pentru noi să strângem bani sa mergem în Moscova, acolo avem o mica speranța cu schimb de celule stem și suma este aproximativ 60000 euro. Noi deja suntem programati in 27 ianuarie...dar nu cred că reușim singuri. Mă rog din tot sufletul să mă țină Dumnezeu tare sa rezist , e foarte greu pentru mine , dar pentru el care nu prea mai poate sa se deplaseze singur cred că se simte neputincios și îl văd cum suferă că nu poate să ne mai ajute. Știu că și el va scris , mi-a spus, dar el nu știe că am scris mesajul asta. O sa incercam tot posibilul. Va rog frumos , daca vreți detalii să mă sunați. Mulțumim ! Sărbători fericite tuturor! Va iubim și ascultam Radio Zu zilnic.

Bună seara! Ne-ar ajuta extraordinar de mult o mașină de spălat. Din păcate a noastră s-a defectat. Nu contează dacă este nouă sau folosită,ne dorim doar să fie funcțională. Mulțumesc!

DECEMBRIE: Garda de iarnă Sache — 30.000 lei În decembrie, oamenii își fac liste cu cadouri. Noi ne facem liste cu urgențe. În ultimele săptămâni, la Sache, lupta a devenit „normalul”: peste 70% dintre internări sunt pisici — pui de câteva luni cu panleucopenie, adulți cu insuficiență renală, cazuri care nu au „după sărbători”. Au doar astăzi. Și, printre ele, apar mereu ei. Cei care intră pe ușă fără timp, fără voce, fără „plan B”: Daisy — lovită de mașină, iar șoferul a fugit. „O astfel de rană e incompatibilă cu viața fără îngrijire.” Daisy a ajuns la noi în ultimul moment. Pitica — „a ajuns la noi, este în siguranță” pentru că o rețea întreagă de oameni s-a mișcat ca un singur corp. Siguranța asta nu e un sentiment. E internare, tratament, investigații, zile întregi de grijă. Lupin — „Lovit de mașină. Fracturi. Durere. Tăcere.” Un câine pe care statisticile îl numesc „caz rutier”. Noi îl numim Lupin. Și faptul că trăiește începe cu un gest simplu: cineva n-a întors privirea Ciupi — a ajuns „pe mâinile cele mai bune”. Uneori, salvarea înseamnă și să poți trimite mai departe, rapid, către intervenția corectă, înainte să fie prea târziu. De asta cerem ceva concret: 30.000 lei = o lună în care ușa rămâne deschisă Pentru analize și imagistică atunci când nu ai voie să ghicești. Pentru anestezie și consumabile atunci când trebuie să operezi acum. Pentru tratamente și internări atunci când un corp mic se ține de viață cu perfuzii și minute. Nu e o campanie. E decembrie. Și e gardă. Ajută-ne să strângem 30.000 lei până la 21 decembrie pentru Asociația Sache și animalele salvate în clinica noastră.

Am probleme cu auzul si nu am bani pentru aparate . Va rog ajutatima!!!! am grad mare de surzenie!

Buna ziua ! Ma numesc Mari .am 2 copii si mias dori din tot sufletul sa am ce sa le pun pe masa de sarbatori la copii.eu lucrez femeie de serviciu si bani care ai castig abea ma descurc sa platesc chiria si utilitatile.mias dori sa simtim si noi cu adevarat ca vine craciunul.

Buna ziua ma numesc Cozma Ionela am 40 de ani sunt din Constanța mărită am doi copii o fată de 20 de ani la facultate, un băiat de 16 cu diabet tip 1 cu pensie de handicap, soțul lucrează in afara , nu știu daca o se îndeplinească ce doresc .Un teren in in jur de 300mp, Constanța pentru a îmi face o casa noi momentan stam cu chirie. Dorim in rate sau daca poate nicineva cu suflet mare sa nu fie sume forțează.mari pana in 10.000 mi de euro .Eu si soțul proveniți din famili de câte 5 frați la el părinții nu mai sunt .Sincer nu mai știu ce sa mai scriu am emoții daca se.poate lua in considerare si dorința mea .Știu ca sunt cazuri foarte dureroase ,mult mai importante fata de ce am scris eu acum. Vă mulțumesc chiar daca nu o să fie luat in considerare. Va admir si va doresc un an plin de bucurii alături de cei dragi sănătate si iubire