Lucrez singur pe o mașină închiriată, stam in chirie de 17 ani, sotia bolnava de peste 8 ani din cauza unui accident, si am nevoie de ajutor financiar pentru a plăti chiria pe perioada acesta de iarna. Mulțumesc.

Sunt Adrian. Vă scriu din nou despre soția mea, Smaranda, în speranța că anul acesta povestea ei va fi auzită și va primi șansa reală de care are nevoie. Smaranda trăiește de peste 20 de ani cu diabet de tip 1 și cu complicații grave: insuficiență renală cronică, boală vasculară periferică, talasemie, tiroidită autoimună, nefropatie diabetică, episoade de AVC. În noiembrie 2024 a trecut printr-un transplant renal, după ce i-am donat eu un rinichi. Am făcut-o fără ezitare. Era singura ei șansă de a scăpa de dializă și de degradarea tot mai rapidă a organismului. A trebuit să ajungem în Turcia ca transplantul să fie posibil. După transplant, situația vasculară a Smarandei s-a agravat. În iulie 2025 am revenit în Turcia pentru o intervenție dificilă la arterele picioarelor, necesară pentru a salva circulația și a proteja rinichiul transplantat. Recuperarea este lentă, durerile sunt încă puternice, iar Smaranda se deplasează într-un scaun rulant. Controlul diabetului a devenit esențial. Medicația imunosupresoare, pe care trebuie să o ia toată viața, îi crește masiv rezistența la insulină. Sunt zile în care are nevoie de 7 sau 8 injecții, iar glicemia rămâne blocată peste 300. Aceste variații sunt periculoase atât pentru starea ei generală, cât și pentru rinichiul primit. Avem senzori Guardian 4, dar fără o pompă avansată nu putem obține un control stabil. Am depus dosarul pentru o pompă prin programul național, însă termenul estimat este de 6 până la 8 luni, iar modelul pe care îl vom primi, ar fi unul inferior. Pentru Smaranda, timpul acesta e greu de dus. Nici noi, nici medicii nu știm dacă rinichiul poate rezista atât cu valori atât de mari. Am primit o ofertă directă de la Medtronic: pompa 780G costă 4750 de euro. După un an de operații, tratamente și drumuri, nu mai avem resurse pentru un astfel de cost. Tot ce am avut s-a dus către supraviețuirea ei. Pompa nu este un accesoriu. Este protecția care o poate ține stabilă și care poate păstra funcția rinichiului transplantat. O poate feri de hipoglicemii severe, de vârfurile periculoase ale glicemiei și de epuizarea zilnică în care trăiește. Am fost eroul ei până acum. Voi puteți fi continuarea acestui efort. Cer sprijin pentru a reuși să punem mâna pe o pompă. Cer pentru ea, nu pentru mine. Este singura soluție rapidă care îi poate stabiliza evoluția. Până să ajungem aici am auzit zilnic cuvântul imposibil... Fiecare zi a fost o luptă continuă... Haideți să transformăm împreună din imposibil în POSIBIL. Mulțumesc celor care pot ajuta sau pot prelua cazul. Orice pas spre această pompă poate însemna o șansă reală pentru Smaranda de a merge mai departe în siguranță.

Buna ziua mă numesc Diac Monica am o fata de 3 ani și 9 luni o cheamă Ana Izabela ea are foarte multe probleme de sănătate are o scolioza mare, are insuficienta respiratorie, are si pepts escavatus, are lipsa de clavicula dreapta necesita multe operații și facem aproape zilnic chineto terapie va rugăm frumos daca ne puteți ajuta.

Ma numesc Ionescu Georgian Irinel am 33 de ani, provenim din familie mai sărace eu si soția mea stam in Bucuresti cu chirie de 7 ani avem 2 fetite una de 9 ani si una de 1 an jumate. Eu muncesc pe uber bolt, soția este in creștere copil si nu ne putem ajunge cu toate si scoala fetei si grădiniță celei mici când o începe, plus chiria si toate dările care le avem de platit. Daca cineva ar putea sa ne ajute cu cat de putina suma de bani sa ne luam si noi ceva al nostru sa nu mai stam in chiria de la pipera care este de 30mp si nu avem suficient loc nici măcar baie nu avem si multe altele ca imi este si rușine sa povestesc mai multe scriu aceste vorbe cu lacrimi in ochi pentru ca imi este rusine de situația in care suntem, doar ca părinți noștri nu ne pot ajuta si eu cât as munci si soția nu ne putem permite măcar o garsoniera mai maricica nu neapărat sa cumpărăm pentru ca nu dispunem de o situație bună, dar ce scriu aici si ce va povestesc putem deveni cu chiria si cu tot nu știu daca se poate într-un fel sau altul dar credeți-mă ca nu stam ok si ne este foarte foarte greu, va mulțumesc. Doar atât am avut de spus pentru ca v as povesti multe, doar ca imi este foarte rușine si nu vreau sa ma vait, va mulțumesc cu cât de putini bani puteți ajuta pentru a strânge sa ne luam o ceva al nostru.

Bună ziua. Povestea este așa. Am un vecin numele lui Silviu care din cauza unor probleme cardiace a ajuns să aibă o inimă artificială care aproape înlocuiește inima lui care nu mai funcționează. El are o pensie de boală nu știu cat este valoarea dar cu siguranță este mică și acea pensie nu îi acoperă nici necesarul pentru pansamente și medicamente pe care trebuie să le folosească zilnic pentru ca inima artificiala să funcționeze. El are 3 copii, un băiat adolescent de 16 ani care locuiește cu el și 2 fete gemene de 4 ani care locuiesc cu mama lor care l-a părăsit pe Silviu din cauza situației. Problema foarte gravă este ca în urmă cu 2 luni a pierdut-o și pe mama lui care era singurul lui sprijin. Dacă se poate prezenta și cazul lui și dacă se găsește o asociație sau cineva care poate să îl ajute cu costul pansamentelor și al medicamentelor. Vă rog dacă este posibil să nu îi spuneți cine a prezentat cazul lui.

Bună ziua, ma numesc Baciu Andreea, am 47 ani și sunt de profesie asistent medical. În vara anului 2024, am fost diagnosticată cu cancer pulmonar stadiu 3. Am urmat toate procedurile. Intervenție chirurgicala, chimioterapie și radioterapie. Din păcate Pet ct a evidențiat metastaze mediastinale și claviculare. Am început alta tura de chimioterapie pe care i se corpul meu nu a suportat-o. Am făcut complicații și s-a întrerupt. Am identificat o varianta de tratament în China și am reușit sa ajung acolo cu ajutorul oamenilor de bine și cu un credit luat. Din păcate mai am nevoie de aprox încă 10.000 de euro pentru am putea achiziționa tot tratamentul. Orice suma, oricât de mică m-ar ajuta. Va rog, am nevoie sa mai rămân pe aici sa fiu lângă fata mea, deoarece nu are cine întrucât și tatăl ei a decedat anul trecut în decembrie. Va mulțumesc și va admir! Cu respect, Baciu Andreea

URGENT VA ROG!!Colega mea Andreea Slaniceanu a primit in ajun de mos Nicolae cea mai grea incercare a vietii de parinte. Fetita ei Anelisse in varsta de 6 ani a fost diagnosticata cu Tumora cerebrala de dimenisuni formidabile ce necesita operatie de urgenta. Astazi 08.12 se formeaza o comisie pentru a vedea cu exactitate daca cazul ei va putea fi operabil la noi in tara la spitalul Monza, altminteri singura sansa pentru viata ar fi la Spitalul Goustave Roussi din Franta.Din ce a putut afla pana in prezent de la medici operatia incepe de la costul formidabil de 65.000€. Este enorm pentru ei, pentru noi toti cei care incercam sa ii ajutam! Am vandut tot ce se putea, facem activitati caritabile in speranta de a strange cat mai multi banuti, dar este urias costul…iar..starea ei se agraveaza de la zi la zi..eu personal am incercat sa contactez toate peroanele publice, doar in speranta ca ne pot ajuta cu viralizarea cazului(nici-un raspuns) am incercat sa luam legatura cu asociatii..dar asteptam raspuns si atat…timpul ne preseaza, iar durerile lui Ane sunt din ce in ce mai acute…Recunostinta noastra a tiuturor cunoscutilor fetitei este enorma pentru tot ceea ce faceti in aceasta perioada, stiu ca sunt n casuri poate lafel de grave ca al lui Ane, dar daca ati vedea acest mesaj si ati putea prelua cazul fiind unul de extrema urgenta, pentru noi toti ati fi o speranta la viata! Multumesc! Mama: Andreea Slăniceanu

Va rog din suflet daca mă puteți ajuta, nu am sursa de încălzire în casă.

Mă numesc Mihaela și sunt mama a trei copii minunați, pe care îi cresc singură. Viața ne-a pus în fața multor încercări, dar cea mai mare dintre ele este lupta zilnică pentru binele băiețelului meu de 8 ani și jumătate, diagnosticat cu autism (TSA) și retard mintal moderat. El are nevoie constantă de terapie specializată, care îl ajută să progreseze, să înțeleagă lumea din jur și să își dezvolte abilități esențiale. Din păcate, costurile acestor terapii depășesc cu mult posibilitățile mele financiare. Am ales să ne mutăm la Brașov pentru a-i putea oferi o școală adaptată nevoilor lui, un loc unde se simte în siguranță și unde chiar îi place să meargă. Această schimbare a fost pentru el un pas mare înainte, însă pentru noi înseamnă cheltuieli mult mai mari, în special chiria de 400 de euro lunar, pe care reușesc cu greu să o acopăr. Fac tot ce pot pentru a le asigura copiilor mei un trai decent, însă uneori simt că resursele se împuținează mai repede decât puterea mea de a găsi soluții. Scriu această poveste cu speranța că în Orașul Faptelor Bune vom întâlni oameni cu suflet mare care pot să ne dea o mână de ajutor. Visul meu este să îi pot oferi fiului meu terapia de care are atât de mare nevoie, pentru ca el să poată continua să evolueze și să se bucure de o copilărie cât mai apropiată de normal. Orice sprijin, oricât de mic, poate însemna o schimbare uriașă pentru el și pentru familia noastră. Vă mulțumesc din suflet pentru că ați citit povestea noastră și pentru că, prin bunătatea voastră, faceți lumea un loc mai cald.

Mă numesc Sanduca Maria, am 70 de ani și locuiesc în Galați. Anul 2025 mă găsește într-un moment dificil al vieții, având numeroase probleme medicale — hernie hiatală recidivată, insuficiență hepatică, insuficiență respiratorie restrictivă, gonartroză bilaterală și alte afecțiuni care îmi limitează mișcarea și capacitatea de a mă îngriji singură. Costurile tratamentelor, deplasărilor și nevoilor zilnice au devenit o povară greu de dus. Nu sunt singură în această încercare, dar nici situația nepotului meu nu este mai ușoară. Numele lui este Sanduca Robert Gabriel, are 25 de ani și, asemenea multor tineri, își încearcă șansa la un viitor mai bun. În anul 2021, viața lui s-a schimbat radical: a fost infectat cu virusul COVID-19 și a ajuns în stare critică la spital, petrecând aproape o lună internat, dintre care de două ori în secția de reanimare. Recuperarea a fost lungă, dureroasă, iar urmările încă sunt prezente — sechele pulmonare care îi limitează efortul și independența. În toată această perioadă grea, am fost sprijin unul pentru celălalt. Eu sunt femeia care l-a crescut de la vârsta de 5 ani, iar el a rămas singura mea alinare după ce soțul meu — bunicul lui — a pierdut lupta cu același virus în aceeași perioadă. Am rămas doar noi doi, o familie mică, dar unită, cu resurse puține și provocări mari. Robert trăiește în prezent cu o indemnizație de handicap de 80 lei, sumă ce nu acoperă nici pe departe tratamentele, analizele și traiul de zi cu zi. Cu toate acestea, el nu renunță. Este elev în anul III la Școala Postliceală Sanitară, specializarea Asistent Medical Generalist, pentru că își dorește să devină omul care ajută, așa cum și el a avut nevoie de ajutorul altora. În apropierea Sărbătorilor de Iarnă 2025, venim cu speranță și cu respect în fața voastră, cei care înțeleg ce înseamnă solidaritatea și fapta bună: am avea nevoie de ajutor cu alimente și cele necesare pentru masa de Crăciun, ca să putem trece sărbătorile cu demnitate și un strop de liniște. Orice sprijin înseamnă pentru noi mai mult decât un ajutor material — înseamnă lumină, înseamnă speranță, înseamnă să simțim că nu suntem singuri. Vă mulțumim din inimă pentru bunătatea pe care o oferiți și pentru că transformați faptele în miracole reale pentru oameni reali. Cu recunoștință, Maria & Robert Sanduca 

Raul are 14 ani și până în martie a fost un băiat plin de viață, energie și planuri. Totul s-a schimbat într-o singură zi, când a primit un diagnostic pe care niciun copil nu ar trebui să îl audă: tumoră rabdoidă – unul dintre cele mai rare și agresive cancere care pot exista la copii. Boala a avansat rapid, iar de atunci Raul luptă în fiecare zi, trecând prin operații, radioterapie și chimioterapie. Din păcate, medicii recunosc că acest tip de cancer este atât de rar încât nu există experiență reală pentru el în Europa — și tratamentele de aici nu reușesc să-l oprească. În tot acest timp, Raul a rămas lucid, prezent, puternic. Un copil care înțelege perfect ce se întâmplă cu el și totuși nu renunță. Familia lui a făcut tot ce a fost omenește posibil. Au ajuns până acolo încât și-au vândut casa ca să poată continua tratamentele și să-i mai ofere lui Raul o șansă. Astăzi, speranța lor este Mayo Clinic, SUA, unul dintre puținele locuri din lume unde medicii au tratat cu succes exact acest tip de cancer. Dar costurile sunt uriașe, imposibil de acoperit de o familie care deja și-a sacrificat totul. Raul are nevoie de ajutorul nostru. Are nevoie de oameni. De solidaritate. De o mână întinsă într-un moment în care timpul este prețios.

Bună ziua! Sunt mama unui băiețel de 13 ani, Ionuț, care s-a născut la 32 săptămâni cu Apgar 5 apoi 6, resuscitat la naștere, in urma hipoxiei a rămas cu hemipareza pe partea stângă. Evoluția lui a fost bună, cu kinetoterapie de la 4 luni. La vârsta de 1 an și 11 luni a făcut prima convulsie, după care au urmat mii și un diagnostic crunt: epilepsie Lennox Gastaut, una dintre cele mai grave forme de epilepsie. La recomandarea medicilor am deschis un carnet in care notam data, ora, cum a fost și cât a durat o criza. Când am terminat carnetul am refuzat să mai incep altul. Are tratament cu 5 antiepileptice, la doze maxime. Acum este stabil cât de cât dar a dezvoltat o scolioza neurologica cu unghi Cobb de 51 grade care face dificila respirația. Costurile aceste operații sunt peste posibilitățile noastre financiare. Orice ajutor este mai mult decât binevenit! Vă mulțumim!

„Bună ziua, dragi oameni cu suflet bun! Sunt o mamă singură cu 4 copii și încerc în fiecare zi să le ofer tot ce pot. Nu îmi este ușor, dar mă străduiesc din tot sufletul. Cea mai mare provocare acum este spălatul și uscatul hainelor, mai ales în perioada rece, când hainele stau zile întregi ude și casa se umple de umezeală. Mi-aș dori enorm un uscător de rufe, chiar și second-hand, orice model funcțional, însă momentan nu am posibilitatea financiară să îl cumpăr. Dacă există cineva care are un uscător pe care nu îl mai folosește sau poate mă poate îndruma spre o soluție, v-aș fi recunoscătoare din suflet. Orice ajutor sau recomandare contează pentru noi. Vă mulțumesc cu toată inima pentru orice sprijin, gând bun !

Dragilor, Vă scriu cu speranța că acolo unde durerea apasă, bunătatea oamenilor poate aduce din nou lumină. Soțul meu suferă de boală polichistică hepato-renală în stadiu avansat, o afecțiune genetică severă care îi afectează simultan ficatul și rinichii. În prezent, rinichii lui funcționează extrem de puțin, iar singura șansă de supraviețuire este un transplant renal. Luptăm de ani de zile cu această boală, însă în ultimele luni situația s-a agravat dramatic. Am ajuns într-un punct în care, oricât ne-am strădui, posibilitățile noastre financiare nu mai pot acoperi costurile investigațiilor, tratamentelor de susținere, transporturilor medicale și pregătirilor necesare pentru transplant. De aceea, cu multă emoție și umilință, vă cer sprijinul. Orice contribuție, mică sau mare, ne poate apropia de șansa la viață pentru omul pe care îl iubesc, un om bun, luptător, care încă speră că va putea trăi fără suferință și alături de familie. In acest moment in care va scriu el este internat in spital pentru tratarea chisturilor care se infecteaza. Vă mulțumesc din inimă pentru fiecare gând, rugăciune sau gest de ajutor. Bunătatea voastră poate schimba destinul unui om aflat într-un moment critic. Mihaela

Salvați-o pe Denisa: o copilă luptă zilnic să trăiască fără durere”

Mă numesc Bunea Marius Cătălin, am 19 ani și îmi cresc singur băiețelul de 2 ani și 5 luni. De când s-a născut, mama lui a plecat, iar sprijinul meu a fost doar tata… până când l-am pierdut acum un an. De atunci, fiecare zi este o luptă pe care o duc doar cu inima de tată. Tot ce îmi doresc este un aragaz cu cuptor, ca să pot pune pe masa copilului meu mâncare caldă și să simt că, măcar puțin, pot să-i fac viața mai frumoasă.

Mă numesc Barbu Geneva și trăiesc împreună cu mama mea, care este bolnavă și are nevoie de grijă și sprijin în fiecare zi. În condițiile noastre modeste, fiecare lucru obișnuit devine o provocare, iar lipsa unei mașini de spălat ne îngreunează și mai mult viața. Îmi doresc enorm să pot crea un mediu mai curat și mai demn pentru mama mea și pentru mine. Orice ajutor ar însemna pentru noi o rază de lumină într-o perioadă grea și plină de încercări.

Sunt mama a unui băiețel de 7 luni îl cresc singura și îi ofer toată iubirea mea posibilă dar numai eu știu cât îmi este de greu .Timpul trece iar eu mă rog la Dumnezeu să-mi asculte rugăciunea sa ii pot oferi cei trebuie necesar lapte, pemparsi pe lângă faptul că îmi este greu că spăl la mana și m-ar ajuta foarte mult o mașină de spălat mi-ar ușura din greutăți. Nu cer mult daca acest gest chiar mi-ar fi de folos.

Sunt Ionuț, tatăl unei fetițe de 6 ani, o copilă cu ochi mari și plini de lumină. Mă străduiesc zi de zi să îi ofer tot ce pot, chiar dacă nu întotdeauna reușesc. Anul acesta, mi-aș dori din tot sufletul ca Moșul să-i aducă câteva cadouri care să-i umple inima de bucurie o jucărie, o carte, ceva mic, dar care să o facă să zâmbească. Dorința mea e simplă: să-mi văd fetița fericită de Crăciun.

Sunt Veronica, mamă a cinci copii doi dintre ei nevăzători și o fetiță mică ce abia începe să meargă. Fac tot ce pot pentru ei, dar uneori puterile îmi mai slăbesc. Casa noastră e mică, veche și se umple repede de praf, iar eu mă chinui zilnic cu mătura, având grijă ca micuții să fie în siguranță. Dorința mea e simplă: un aspirator. Nu pentru confort, ci pentru a-mi proteja copiii și a-mi ușura puțin viața. E un lucru mărunt pentru unii, dar pentru mine ar însemna enorm