Ma numesc Neagu Mariana Elena, sunt eleva in clasa a 9 a la medicina, vin dintr-o familie nu prea înstărita am 4 fratii dintre care 2 nevăzători și o surioara mai mică. Nu îmi doresc multe de sărbători, pentru ca mereu m am mulțumit cu puțin, poate suna ciudat sau un moft, dar as avea nevoie de o plasma Smart pentru surioara mea cea mică pentru ca nu îi pot oferi aceasta oportunitate. As avea nevoie și de un laptop pentru proiectele de la liceu, pentru ca sunt singura din clasa care nu are, ma chinui cum pot și nu ma plâng, dar poate dumneavoastră îmi puteți face o bucurie. Mulțumesc frumos tuturor ! Sărbători fericite!❤️

Mă numesc Georgiana am 16 ani , doresc să vă aduc la cunoștință situația dificilă prin care trec în această perioadă. Trec prin momente grele, iar resursele mele sunt foarte limitate. Fac tot ce pot pentru a avea grijă de familia mea, însă, din păcate, veniturile nu ne mai ajung pentru nevoile de bază. De aceea, vă rog, cu respect, dacă este posibil, să mă sprijiniți cu alimente sau alte produse de necesitate, pentru a putea depăși această perioadă dificilă. Vă mulțumesc din suflet pentru orice ajutor pe care îl puteți oferi

De ceva timp soția mea a plecat și am rămas singur cu fetițele mele de 9 luni, și 8 anii! Încerc zi de zi să fiu și mamă, și tată, să muncesc, să am grijă de casă și să le ofer copiilor mei tot ce au nevoie. Nu e ușor, dar lupt pentru ele din toate puterile. Scriu aceste rânduri în speranța că oamenii care le citesc m-ar ajuta cu aproximativ ce este necesar unui bebeluș de 9 luni și o fetiță de 8 anii, orice formă de sprijin pentru mine este binevenită! Mulțumesc tuturor celor care sunt alături de noi.

Povestea noastră a început acum 4 ani când Mario a fost diagnosticat cu autism!!! Luptăm zilnic cu multe ore de terapie. Eu, ca mama, am făcut eforturi supraomenești să îl pot duce la Viena pentru transplant de celule stem.. am reușit .. tot cu ajutorul oamenilor… dar pentru asta am sacrificat viața mea…la 39 de ani am suferit un infarct … cu un stent pus pentru a supraviețui , dar urmează operația de bypass… stresul m-a adus undeva … poate nici în cele mai negre vise nu aș fi crezut!!! Dar Mario are nevoie de voi!!!! Nevoie de ajutorul vostru să meargă mai departe… să poată recupera și duce o viață trăită conștient!!! În fiecare lună plătesc în jur de 4000 lei pentru terapiile lui( aba, logopedie, senzorială și kinetoterapie) mi-as dori din suflet să îi asigur terapia pentru un anișor căci viața mea de acum încolo .. măcar cat trece operația .. va fi grea și fără suport financiar nu voi reuși să îl susțin , iar toate progresele vor fi regrese

Sunt mamă a două fetițe una de 8 luni și una de 7 ani. Le cresc cu toată iubirea pe care o am, dar viața nu ne este ușoară. În fiecare zi încerc să le ofer tot ce au nevoie, însă de multe ori nu reușesc, iar grijile mă apasă. Am nevoie de ajutor pentru lucrurile de zi cu zi în special de o mașină de spălat care m-ar ajuta foarte mult deoarece spal la mâna și este foarte greu orice poate aduce un pic de liniște și siguranță pentru ele. Nu cer mult doar un gest de omenie pentru două suflete nevinovate și pentru o mamă care nu renunță.

Bună ziua, oameni minunați! Pentru început doresc să vă felicit pentru implicarea dumneavoastră în Proiectul de Suflet ”Orașul faptelor bune”. Pentru că eu cred în minuni, mai ales în această perioadă, doresc să se întâmple o minune și în viața prietenei mele, Topai Oana, care în urmă cu câteva luni a fost diagnosticată cu Sarcomul Ewing, o formă agresivă de cancer osos. De câteva săptămâni a început ședințele de chimioterapie, iar după finalizarea ședințelor trebuie să treacă printr-o intervenție chirurgicală (la mână), intervenție la Viena, estimată la suma de 31.000 de Euro. Doresc să precizez faptul că nu are posibilitatea financiară de a suporta aceste costuri, de aceea, mi-am permis să vă trimit acest mesaj, în ideea că povestea ei va fi transmisă mai departe și va avea un final fericit. Îmi doresc să aibă posibilitatea ca acest final fericit să-l împărtășească cu fiecare generație de copii care îi va trece pragul și pe care îi va învăța că nu existe limite, limita o reprezintă ei înșiși. În încheiere doresc să mai menționez câteva detalii legate de vârsta și statul prietenei mele: căsătorită, 29 de ani, doi copii, educatoare. Vă mulțumesc anticipat! Vă doresc sărbători binecuvântate!

O persoana imobilizat la pat, paralizat total din cauza bolii scleroza multipla, are nevoie de ajutor financiar pentru achizitionarea unui pat medical electric. Multumesc! 

Sunt un tânăr de 22 ani, crescut în centru de plasament si plasament familial de la un an și 7 luni, de la 12 ani am fost ridicat din Familie și pus sub un centru de plasament unde timp de 6 luni am fost abuzat, la 13 ani am fost reinstitutionalizat la un alt centru unde am locuit pana la 18 ani de unde am fost dat afara în timpul în care încă eram la școală... Părinții mei nu mai trăiesc( cei adevărati) și de la 18 ani pana în prezent am locuit și locuiesc pe strada... Am avut ocazia de multe ori de angajare dar din cauza traumelor din copilărie și a unui vechi dosar din DGASPC nu am reușit sa ma angajez normal... Cu carte de munca ... Am avut ocazia sa dau de permis dar nu am avut bani destui sa plătesc totalul scolii iar dacă ar fi sa termin scoala de soferi as avea mai multe șanse sa găsesc altfel locul de munca... Iar dacă voi reuși și Dumnezeu îmi va da putere îmi doresc sa deschid peste câțiva ani un centru regional pentru tinerii peste 18 ani dați afară din centrele de plasament ce își doresc sa își construiască un viitor și eu sa le ofer aceasta oportunitate pe care eu nu am avut-o... Sărbători fericite și sper sa ma ajutați și pe mine măcar sunandu-ma și sa spun povestea

Buna ziua ,sunt mămică fetițe,Farcaș Victoria Maria,născută cu diagnostic,, OMFALOCEL GIGANT,,unde la naștere nu avea nici o șansă de supraviețuire,când eram la spital tot timpul spuneau Co vor opera ,așa mai ținut 4 luni în spital și fetița nu a fost operată,probabil le erau frică,nu mai zic că îmi spuneau că nu va trăi,să nu-mi fac sperante..pentru mine că mama a fost foarte dureros,la 4 luni m-am externat și așa am umblat cu ea timp de 8 luni de zile la control și tot mă amânau,ba la 2 ani,după aia la 4 ani,până m-am supărat și i-am spus dnei dr că copilul meu va trăi și va fi și operata ,la supărare și cu acordul soțului am postat pe Facebook și vreau să mulțumesc lui Dumnezeu că ne-a ajutat și că postarea mea a fost văzută chiar de o cumătra de a mea ,ea nu știa situația și imediat a luat legătura cu prietena ei, prietena ei la rândul ei cu el Dr care am și luat legătura și cum ne-a și văzut ,nea internat și în luna noiembrie 2021 a operat fetiță , după care la câteva luni trebuie sa ne apucam de terapii,deoarece nefiind operata la timp fetiță,micuța noastră Victoria sa strâmbat toată,acum are mai multe diagnostice printre care și Scolioza dorso toraca lombara unde și acolo va trebui operata dar până ajungem la vârsta necesara6-7ani,nu o vor opera ,acum are 5 anișori și este o fetiță foarte veselă și inteligența,până ajungem sa o operam nu avem voie sa întretupem terapiile de aceea va rugam din suflet sa ne ajutați.Spirirul Crăciunului e in inimile fiecărui dintre noi, haideți să aducem o mica speranța în sufletul Victoriei

Bună seara, sunt absolvent a facultății de medicină din 2025, în urma rezultatul obținut la concursul de rezidențiat am obținut să fac neurochirurgie în București, eu am terminat în județul Cluj și familia mea a imigrat aici în Cluj în urma războiului din Palestina, tatăl meu este pensionar și momentan nu lucrează și mama are cancer de sân și se află sub tratament, eu stau momentan cu ei și abia putem să ne permitem să supraviețuim până la sfârșitul lunii și urmează să fac rezidențiatul în București unde sunt alte costuri de drum și să găsesc să stau undeva, eu de obicei nu scriu și nu cer ajutor ci ajut dar am ajuns și eu să fiu nevoit să cer un ajutor/gest, tot ce vreau e dacă mă poate ajuta cineva cu drumu până București și o chirie pe o lună până primesc primul meu salariu și normal vreau asta după ce primesc oameni care sunt mai nevoiți decât mine, dacă mai am un loc și eu normal, mulțumesc frumos și Crăciun fericit.

Numele lui este Sebastian, dar pentru mine si familia noastra este tot universul nostrul. La un an și două luni, ceva s-a schimbat dupa vaccinul R.O.R. Era un copil luminos, dar, încet, am început să simt că se îndepărtează de lume: nu mai răspundea la nume, nu mai făcea contact vizual, nu mai arăta cu degetul, nu mai imita sunete, nu mai cauta porumbeii in aer si nici avioanele, nu a mai mers ... Am mers din cabinet în cabinet, din spital în spital, căutând un răspuns. Diagnosticul a venit ca o furtună peste sufletul meu de mamă: encefalopatie și tulburare din spectrul autist. A fost momentul în care am simțit că mi se rupe lumea în două. Și totuși… Sebi nu s-a oprit. Și eu nu m-am oprit. Au urmat ani întregi de terapie. Zilnic. Fără pauze. Logopedie, terapie comportamentală, kinetoterapie. Zeci de mii de ore în care el a muncit mai mult decât ar trebui să muncească un copil. La 5 ani, Sebi a făcut un lucru care pentru alții e firesc, dar pentru noi a fost un MIRACOL: mi-a spus „mama” cu sens. În acel moment, am înțeles că lupta noastră nu este în zadar. Sebi face progrese. Mici, lente, dar reale. Fiecare cuvânt, fiecare privire, fiecare gest este o victorie. Astăzi, însă, medicii ne-au spus adevărul: pentru ca aceste progrese să continue, pentru ca el să aibă o șansă reală la autonomie și un viitor, are nevoie de o regenerare celulară prin transplant de celule stem. Aceasta nu este o promisiune de minune. Este o șansă reală oferită de medicina modernă. Sebi este programat la transplant pe data de 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, la Liv Hospital , Instambul-Turcia. În loc să aștepte cadouri sub brad, copilul meu va fi pe un pat de spital, luptând pentru viitorul lui. Am început această campanie singură, ca mamă disperată, fără să știu dacă voi reuși. Din iubire. Din frică. Din speranță. Cu ajutorul oamenilor buni s-au strâns 15.000 de euro, dar ne mai lipsesc 4.000 de euro din factura . la care se adaugă drum, cazare și cheltuieli pentru 16 zile de spitalizare. Nu cer minuni. Nu cer imposibilul. Cer doar o șansă. O șansă ca Sebastian să continue să spună „mamă”. O șansă la o viață mai bună. O șansă la independență. Dacă ați citit până aici, vă rog… fiți o parte din lupta lui Sebi. Cu recunostinta , Dima, mama lui SebiStrumf

Buna ziua! Scriu in numele tatalui meu. În prezent, acesta trăiește dintr-o pensie de 1200 lei, sumă insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor de bază, în special a facturilor și a necesităților curente. Situația sa s-a agravat în ultimii doi ani, odată cu decesul mamei mele, pierdere care i-a afectat profund starea emoțională și calitatea vieții. În plus, suferă încă din cauza tragediei pierderii fratelui meu, care a decedat la doar 27 de ani. Toate aceste evenimente au contribuit la o deteriorare accentuată a stării sale generale, atât fizice, cât și psihice. Vă mulțumesc anticipat pentru înțelegere, solidaritate și sprijinul pe care îl puteți oferi.

Eu sunt vasiliu viorela în vârstă de 43 de ani , sunt mămica unei fetițe minunate de 10 ani pe nume Cristine Anais Marie ,am fost greu încercate de viață încă de când fetița avea 4 ani și tatăl ei a decedat în urma unui accident casnic, atunci am crezut ca viața noastră nu mai are niciun sens după ce am pierdut persoana iubită și unicul nostru sprijin . Am continuat să lupt și să fiu puternică pt ca Anais să fie bine atât cat se poate ,însă la 2 ani după decesul tatălui ,Anais a fost diagnosticată cu scolioză ..încă o lovitură pt noi ,deși am început imediat recuperarea medicală și purtarea unui corset special starea ei nu era deloc bună și din potrivă ușor , ușor începuse să aibă o ușoară paralizie pe partea stângă , nimeni nu își explica de unde aceasta situație . După insistente la medicul ortoped care o urmărea a hotărât să ne trimită la un medic neurolog pt investigații mai amănunțite ,acesta din urmă recomandându-ne să facem de urgență un examen RMN pt a stabili cauza exactă a stării ei. În luna mai a anului 2023 urma să primesc încă o lovitură greu de suportat , în urma investigației au descoperit o tumoră intramedulara de 10 cm care îi punea viața în pericol Anaisei . Atunci totul s a blocat pt mine , era prea mult , nu puteam să duc , nu fetița mea .. era tot ce mai aveam .Si totusi nu am renunțat , mi am înghițit lacrimile mi am privit copilul in ochi și am zis ca voi face tot ce mi stă în putere pt a o salva . Și am plecat din spitalul Bagdasar Arsenie pt ca domnii doctori au spus ca nu au experiență și aparatura necesară pt astfel de operații și am mers la spitalul Marie Curie unde ne a preluat domnul doctor Tarnoveanu un om deosebit care ne a dat o urma de speranță . În luna iunie urmând să intervină pt a încerca extirparea tumorei care îi amenință viața Anaisei .A urmat o intervenție de 14 ore .. ore în care am așteptat și m am rugat ca Dumnezeu să o ajute să treacă cu bine și să o pot avea din nou sănătoasă în brațele mele . Intr un târziu au ieșit din sala de operație și mi s a spus ca au reușit să scoată o mare parte din tumora , însă NU pe toată și ca Anais este stabilă . Prima veste bună “Anais este stabilă “!A urmat o perioadă grea de recuperare și puțin câte puțin se recupera , a învățat după aproape o lună să pună picioarele în pământ și să facă primi pași , apoi până la sfârșitul verii să se poată descurca singură . Resturile tumorale urmând a fi monitoriizate prin examene RMN la fiecare 3 luni , nefiind modificări ne a recomandat să facem la 6 luni continuând să facem acest procedeu pe o perioadă de 5 ani . Dumnezeu mi a scultat rugăciunile și în tot acest timp pe partea asta lucrurile fiind sub control acum după 2 ani și jumătate . Însă urmările tumorei au rămas și anume scolioza care la un moment dat părea ca cedează , însă era doar o iluzie . În ultimul an de la 50 de grade a crescut acum având un unghi cob de 90 de grade . Recomandarea în acest caz este desigur intervenția chirurgicală .Si iată ne din nou în fața unei alte intervenții dificile atât din punct de vedere psihic cat și material .Am încercat să strângem de la prieteni , cunoștințe , am înființat chiar o asociație pt Anais dar nu a fost suficient , suma este prea mare pt puterile nostre și anume în jur de 30.000 €.imi pun toată nădejde ca acum în prag de sărbători să existe omeni cu suflet care vor să contribuie cu cât se poate pt a fi mai aproape de a i reda Anaisei copilăria și viața pe care și o dorește : fără cocoașă , fără corset , fără kinetoterapie.. doar normalitate ; pt unii atât de banal , pt noi atât de prețios . Îmi doresc și sper din tot sufletul ca strigătul meu de mamă care își dorește mai mult decât orice să și vadă copilul sănătos , să ajungă la inima oamenilor care doresc și pot să o ajute . Dumnezeu să vă binecuvânteze și bucurați-vă de lucrurile mărunte , acolo este magia

TUMORA MARE PE CREIER! Acesta a fost mesajul unei mame indurerate, chiar in ziua de Sf. Nicolae. Venirea acestei vesti efectiv mi-a sfasiat inima de mama. Anelisse Stefania are doar 6 ani si merita cea mai fumoasa copilarie, plina de bucurie si multe rasete. Numai sa ii vezi chipul angelic si poti spune ca are un suflet curat si iubitor. Ane, asa cum ii spun prietenii si familia, are nevoie cat mai repede de interventie chirurgicala, insa suma de care au nevoie intr-un timp atat de scurt este imensa, aceasta plecand de la 50.000 Euro. Din suflet va rugam sa ne ajutati ca Ane sa fie sanatoasa si sa aduca multa bucurie omenirii. Doamne ajuta!

Buna ziua, sunt matusa unui baietel de un an si patru luni care sufera de amiotrofie spinala tip 1( SMA), si are nevoie de un aparat care sa ajute in dezvoltarea musculsaturei a ciopilasului. Aparatul Galileo Med 35 costa peste sapte mii de euro. Pentru aceasta familie ar fi un foarte mare ajutor orice suma, fiindca parinti il duc pe baietelul 5 zile din sapte la diverse terapii. Multumesc Iarca Eva.

Bună ziua, sunt Maria. La doar 20 de ani când visam să devin însoțitor de bord și consultant de imagine, viața m-a lovit neașteptat: am fost diagnosticată cu cancer osos la nivelul maxilarului superior. Medicii din România nu-mi dădeau șanse de supraviețuire, așa că am plecat de urgență la un spital din Germania. Acolo am stat internată un an și am trecut prin 30 de operații, luni de chimioterapie, 33 de terapii cu protoni și 17 zile de comă, în care aveam doar 10% șanse de supraviețuire. Eu însă nu am renunțat niciodată să cred că voi trăi. Pentru a rămâne în viață, am făcut cel mai dureros sacrificiu: am pierdut jumătate din chip, inclusiv un ochi, o parte din maxilar și din dantură, iar medicii au folosit grefe de la coaste și picior pentru a-mi acoperi obrazul. Chipul meu este mutilat, dar sufletul nu. În 2025, când mă pregăteam de reconstrucție facială, cancerul a recidivat în zona orbitei. Chimioterapia n-a mai funcționat, iar medicii mi-au recomandat imunoterapie și Lenvima. De două luni stau fără tratament din cauza procedurilor cu statul pe care l-am dat în judecată pentru a-mi primi tratamentul, iar tumora este foarte aproape de creier. Fiecare zi contează enorm. Lucrurile au devenit și mai grele pentru că trebuie să merg des în Germania, am nevoie de proteză facială, noi operații, investigații și tratamente costisitoare, operații de reconstrucție, cazare în Germania, bani de traducători etc. Sunt crescută de bunicii mei, care nu au posibilități financiare, iar bunicul meu suferă de diabet și început de a.lzheimer Tot ce-mi doresc este să trăiesc, să înving cancerul încă o dată și să-mi pot reconstrui chipul și un nou destin. Vă mulțumesc cu recunoștință!

Bună ziua! Mă numeșc Mara Marincean și am 13 ani și sunt jucătoare de tenis de performanță.Practic acest sport de la vârsta de 6 ani .Particip constant la competiții naționale și internaționale , atât la categoria mea de vârstă, cât și la categorii mai mari, precum U16 și U18 ,prin rezultatele bine meritate am fost convocată la selecțiile naționale, unde am reușit să ajung până în semifinale, între primele 4 jucătoare din țară .Tenisul este un sport frumos dar extrem de costisitor.De aceea, sprijinul financiar din partea sponsorilor, fundațiilor sau autorităților locale m-ar ajuta foarte mult deoarece sprijinul acordat este din partea părinților și este din ce în ce mai greu .Va mulțumesc! 

Suntem o asociatie care luptam pentru batrani,copii,tineri proveniti din sistem,oamenii strazilor. Am avea nevoie de ajutor pentru doua mame singure si pruncii lor,suntem coplesiti de cazuri. Multumim.

Numele meu este Aurora si sunt mama unei fetite cu autism. Ea are aproape 6 ani dar inca nu vorbeste. Facem zilnic terapii si activitati pentru a o ajuta sa progreseze spre o viata cat se poate de independenta. Orice ajutor e binevenit. Va multumim pentru sustinere

Buna ziua, suflete dragi! Sunt Stefan, un baiat de 17 ani din judetul brasov, eu cu mama ne chinuim de ani buni sa ne gasim un loc de stat pentru un timp relativ definitiv, mama a mai incercat de multe ori sa faca rost de un apartament dar a ajuns la 50 de ani. Si, am realizat ca nu putem face rost de un apartament din cauza avansului care trebuie dat la inceput. O casa a ei a fost mereu visul mamei mele, care mereu a incercat sa imi faca poftele si mofturile din putinul pe care il are ea. Iar eu, mereu am incercat sa o ajut pe mama, am cautat locuri de munca sa ajut cu chiria dar nu ma angajat nimeni si va spun sincer m am saturat sa ma mut anual din chirie in chirie din cauza la proprietari. Va rog sa ne ajutati. Pupicei dragiilor!