Buna ziua. Numele meu este Ana,am 34 de ani si 3 copii. Am locuit in Italia timp de 12 ani, copii s au născut acolo. Acum.4 ani ne am retras acasa si dupa 1 an casa noastra a ars complet. Este foarte greu dar frumos ,sa stii ca ai făcut un lucru cu mana ta si trăiești frumos.Noi locuim la tara. Ne dorim.din tot sufletul sa vizitam locurile unde am trăit acolo. Nu ne permitem din resursele noastre.

Bună ziua, sunt mama a 3 fete, Alessia ,Chiara și Aurora, toate 3 fac sport de performanță, mai exact inot iar Aurora ,cea mai mica face și atletism. Povestea noastră începe asa ,mai pe scurt, de anul trecut din luna Ianuarie am început sa facem naveta la Bacău pentru antrenamentele pentru inot, 4 ani de zile am făcut naveta la bazinul din Roman, dar fetele au vrut sa treacă la un alt nivel și o șansă în plus pe care la Roman nu o puteam îndeplini, asa ca am luat hotărârea sa ne transferam la Bacău la un club mai mare, care aparține de minister, mai exact de Agenția Națională a Sporturilor, deși cheltuielile trebuiau sa fie suportate de club, le am suportat noi părinți, dar nu asta contează cel mai mult, cel mai important este ca am progresat și am avansat ușor și bine. Cea mijlocie, Chiara a ajuns pe locul 6 National la înot și dorim sa continuam. Din păcate, anul acesta am început sa nu mai fac fata cheltuielilor mai ales ca noi facem naveta în fiecare zi de la Sabaoani la Bacău, inclusiv sâmbăta. Pe luna facem plinul la mașină de 1500_2000 de lei, nu mai zic de costumele pentru antrenament și competiții, ochelari și materialele pentru antrenament care s au scumpit enorm, eu îmi doresc pentru 2 ani, dacă se poate sa avem asigurat carburantul la mașină, dacă nu am face naveta ne am fi descurcat cât de cât, dar cu scumpirea carburantului efectiv nu mai știu de unde sa mai strâng cureaua, asa pe românește și sa mai scot bani, știu ca sunt cazuri și povesti mult mai grave de cât povestea noastră dar dacă avem și noi o șansă să ne ajutați va mulțumim din suflet, suntem o familie modestă, avem condiții normale, dar cheltuielile pentru antrenamente, terapie, competiții și naveta ne copleșesc . Sunt nopți în care nu reușesc sa adorm pentru ca ma gândesc de unde a-și mai putea strânge cureaua sa ne rămână bani pentru naveta și antrenamente. Eu zic ca doar cine are un copil care face un sport de performanta poate înțelege grijile, sacrificiul si cheltuielile acestui spor, eu am 3 fete și doresc din tot sufletul sa le pot susține in continuare.
Va mulțumesc din suflet pentru ca existați și faceți atâta bine și sper din tot sufletul sa avem și noi o șansă.

Nu știu dacă povestea mea se scrie în cele mai potrivite povești pentru a fi ajutat dar mă gândesc că poate există cineva binevoitor să mă ajute și pe mine să termin cu rata la bancă Mai am vreo 30.000 RON

Buna ziua, Am sa scriu pe scurt povestea noastră. Și zic a noastră pentru ca suntem o familie c-un bebe de 4 luni și nu sunt singur. Reintorsi în tara am reușit sa strângem un avans pentru o casa și banii de taxe la notar , care apropo sunt cruciale. În continuare amstabilit cu fostul proprietar rate lunare de 400 € . Iar în 08.2026 sa plătim restul sumei, undeva la 40.000€ .Noi ne-am gândit la un credit pentru a achita. Am investit câteva mii în casa și ne plătim rata în continuare . Problema intervine aici ! Am un job stabil câștig un pic mai mult decât minimul pe economie ,iar băncile nu sunt prea incantate sa operează suma la salariul meu. Frica noastră este ca o sa pierdem avansul , banii investiți și banii de rate achitate dacă nu primim din partea băncii suna necesara in August 2026. Avem nevoie de ajutor sa achitam și sa ii putem oferi copilului viitor fără a sta în chirie ! Dar din dar se face rai ! Speram ca bunul Dumnezeu sa vegheze asupra noastră! Mulțumim celor care își iau din timp pentru a citi povestea noastră!

Inițiativa „Un student, o jucărie, un copil fericit” este un proiect caritabil cu tradiție în Liga Studenților de la Geografie și Geologie (LSGG), organizat neîntrerupt de aproape 20 de ani. Anul acesta ne propunem să sprijinim peste 180 de copii din comuna Drăgușeni prin donații de jucării, rechizite și alte obiecte care le pot aduce bucuria sărbătorilor. Poate nu îi cunoaștem pe toți, dar fiecare copil are o dorință, iar noi putem fi motivul pentru care zâmbește.

Buna ziua ,numele meu este Daniel am 30 ani si mi as dori si eu din tot sufletul ca Mos Craciun ,anul acesta sa imi aduca ceea ce nu mi am putut inchipui vreodata ca am sa ii cer ,de 1 an de zile tatal meu nu mai munceste fapt prin care am fost nevoit ca eu sa muncesc si sa ma "lupt" cu datoriile casei: intretinere lumina etc dar si de a asigura ca avem ce manca..odata cu venirea sarbatorilor ,imi este foarte greu sa mai pot avea si ce trebuie pentru a avea o masa de craciun,am platit datoriile ,tatal meu are si o rata de platit in valoare de 600 lei pe luna si imi este foarte greu,nu mai fac fata ....sper ca Mosul sa imi indeplineasca aceasta dorinta... desi sunt cazuri mult mai grele ,stiu si am incredere in Orasul Faptelor Bune, va urmaresc de la prima editie si am vazut ca ati indeplinit cazuri si mai grele ,chiar pot sa spun ca va felicit si va doresc Sarbatori binecuvantate!

https://www.facebook.com/share/p/16dR4721Me/ Sal. As vrea să faceți o faptă bună pt un fost coleg de taximetrie care din păcate a rămas singur cu cei 2 copii ai lui. Soția l-a părăsit după ce el s-a îmbolnăvit. Suma nu e foarte mare in schimb timpul este foarte scurt. A fost acceptat pt operatie in luna februarie.

Ma numesc Marius, am 38 de ani si sunt tatal a trei copii, dintre care doi au certificat de handicap. Sotia mea este casnica si se ocupa de ei zi de zi, iar eu sunt singurul venit al familiei si traim mereu la limita, dar incercam sa ne descurcam si sa nu le lipseasca nimic copiilor. In trecut am fost concediat pe nedrept iar eu am deschis un proces pentru a-mi apara drepturile. Din pacate instanta a decis in final in favoarea angajatorului, iar acum sunt obligat sa platesc cheltuielile de judecata si salariile din perioada de litigiu. Nu am facut nimic gresit si nu este vorba de vreo fapta penala, doar am incercat sa imi cer dreptatea. Totusi suma pe care trebuie sa o platesc este uriasa pentru noi: aproximativ 230.000 de lei. Daca nu voi achita, urmeaza executarea silita: sechestru pe casa, iar locuinta noastra, singurul loc unde copiii mei se simt in siguranta, va fi scoasa la licitatie. Este cel mai greu moment din viata noastra. Nu cerem lux si nu cerem mai mult decat putem justifica. Cer doar o sansa pentru familia mea, ca sa putem pastra casa si stabilitatea copiilor nostrii. Orice ajutor, oricat de mic, poate face diferenta dintre a ramane impreuna si a ne pierde locuinta. Va multumesc pentru ca ati citit povestea noastra. Pentru noi, orice sprijin inseamna speranta si inca o zi in care putem lupta pentru copiii nostrii. Pentru mai multe detalii va rog sa ma contactati si pot dovedi totul prin documente.

Suntem un cuplu, căsătoriți de 19 ani, si care la un moment dat ne-am dorit un copil, un copil care întârzia să apară! Am mers la diverși medici, peste medici, până am ajuns în București la o clinică specializată în probleme de infertilitate. Acolo după multe analize ni s-a dat un răspuns și anume că nu vom putea concepe un copil pe cale naturală și că va trebui sa facem fertilizare in vitro!!! Buuun...de acum începea greul...noi fiind din alt oraș, din Galați, drumuri peste drumuri, banii din salariu deja începeau să nu mai facă față cheltuielilor acestei proceduri, așa că am făcut credite la bănci, multe credite...în total am cheltui aproape 150000 de lei, bani pe care nu i-am avut și pe care a trebuit să îi împrumutăm din bănci, lucru de care nu ne pare rău nici o secundă, și am mai fi făcut încă 10 credite dacă era nevoie, numai ca să putem si noi avea un copil! Lucru care s-a si întâmplat, dupa 10 ani de așteptare, după 1 an de drumuri, analize, operații, proceduri, hârtii multe, minunea a venit, o sarcină cu risc, sute de injecții...în 2023 a venit pe lume ea, Efremia Maria, o scumpete de fetiță care acum deja merge la grădiniță, este minunată și nu avem cuvinte să îi mulțumim Domnului pentru darul dat!!! Doar că, acum, după aproape 3 ani Dumnezeu ne-a mai dăruit o minune, de data aceasta un copil obținut pe cale naturală, sunt însărcinată in 24 de săptămâni cu un băiețel! Dumnezeu știa cât de mult ne-am dorit copii iar acum suntem binecuvântați! Doar că e greu, este foarte, foarte greu să ne putem descurca financiar, deoarece încă mai avem de plătit la ratele pe care le-am făcut pentru primul copil, rate care ne depășeșc un salariu, iar aproape un salariu rămâne pentru cheltuieli, ceea ce este enorm de greu! Apartamentul în care locuim este al socrului meu, care de-asemenea locuiește cu noi, are doar 2 camere micuțe, este un apartament în chirie de la primărie, iar acum că vine și al doilea copil o să ne fie foarte greu să locuim 5 persoane în 30 m pătrați... Visul nostru este să reușim să ne achităm toate ratele, toate băncile, pentru a putea apoi să facem un alt credit ipotecar și să ne luăm o căsuța a noastră! Acest lucru nu este imposibil doar că este foarte greu să ne mai putem permite încă o rată in plus, mărișoara, căci apartamentele s-au scumpit foarte, foarte mult, și clar rata va fi mare!!

Buna tuturor si felicitari pentru tot ceea ce reusiti sa faceti! Sorin Rosu din Iasi va deranjeaza desi stiu ca sunteti acaparati de foarte multe activitati. Am aflat de campania voastra de ajutorare si desi stiu ca sunt extrem de multe situatii in care o mana intinsa este vitala, am indraznit sa-mi incerc norocul pentru un tanar de 39 de ani de la mine din satul natal, Peicani din judetul Vaslui, care a avut un accident nefericit acum 5 saptamani, in timp ce taia un copac (un lucru pe care il facea in mod frecvent pentru familia lui sau in ajutorul oamenilor din sat). Diagnosticele medicale sunt următoarele: - Politraumatism prin cădere de la înălțime - Leziune tip C D12–L1 AO - Fracturi D10, L1, L2, A1 tip AO - Hematom epicranian F-P stâng - Hematom periorbitar stâng - Paraplegie flască post-traumatică - Diselectrolitemie remisă. În urma accidentului îngrozitor, Ionuț a suferit răni extrem de grave, fiind în prezent imobilizat de la jumătate în jos. Noi ne straduim pe toate caile sa-l ajutam deoarece Spitalul de Recuperare Medicală Arcadia Bârnova, jud Iasi, dispune de aparatura medicala foarte avansata si daca ar fi sa aiba o sansa reala, credem ca acolo ar trebui sa inceapa recuperarea o perioada, tinand cont si de faptul ca este imposibil de manipulat si transportat in alta varianta decat cea cu spitalizare continua. Noi am reusit sa adunam cativa bani in familia noastra, prieteni apropiati iar satenii, Parohia Peicani si Primaria Gagesti s-au implicat activ insa oricat de inimosi am fi noi, resursele financiare sunt limitate, comparativ cu costurile de spitalizare si recuperare medicala. Daca primele 2 luni, aproape le acoperim, pe viitor va fi imposibil sa putem suporta cheltuielile in conditiile in care situatia lor financiara este precara iar el era stalpul familiei, prestand diverse servicii in sat. Mentionez ca putem sustine oricand aceasta poveste trista cu documente medicale doveditoare. Oferta celor de la Spitalul Arcadia care au oferit un discount de 50%, a venit ca o incurajare pt noi. Multumesc pentru rabdarea cu care ati parcurs aceste randuri! Cu prietenie si admiratie, Sorin Rosu Orice ajutor contează! Împreună îi putem reda speranța!

Buna ziua. Numele meu este Paraschiva. Am 76 de ani. Am suferit doua accidente vasculare si de atunci starea mea de sanatate s-a deteriorat. Am ramas cu semipareza pe partea stanga, nu aud cu o ureche si cu cealalta ureche aud foarte putin. Trebuie sa folosesc un aparat auditiv pentru a auzi ceva. Din cauza ca nu m-am dus sa fac fizioterapie fiecare miscare pe care o realizez necesita mult efort. Mi-am pierdut echilibrul si am nevoie de cineva sa imi dea mana mereu pentru a nu cadea. Mi-am pierdut increderea in mine deoarece am nevoie mereu de ajutor la imbracat, hrana. Urcatul si coboratul scarilor sunt un adevarat chin. Mi-ar place sa imi recapat putin din mobilitatea pierduta pentru a fi mai independenta si a pentru a putea iesi afara la aer. Tot ce imi doresc este sa nu ma doara fiecare os, genunchii, spatele, coatele, umerii si ceafa.

Bună ziua mă numesc Damian sunt elev clara7 și aș vrea să vina și la noi mosul si la frați mei cu hăinuțe și mâncare

Buna ziua sunt Andrei am 11 ani, sunt clasa a 5 a la liceu Timotei Cipariudim, din Bucuresti stau cu mami și ceilati 5 frați cu chirie in București mai am doi frați mai mari dar ei stau cu chirie separat de noi unde stam cu chirie mi-a spus că proprietara nu mai prelungește contractul de închiriere și de trebuie sa ne mutăm dar mami nu are bani de chirie și garanție și nu găsește că nu găsește că nu vrea nimeni sa ne primească că suntem prea multi frățiori și mami plânge că însă ramanem pe strada și nu vrem sa rămânem pe strada sau să ne ia la casa de copii sa nu mai stam cu mami te rog Mosule poti să treci și pe la noi. Dorința mea și a frățiorilor mei este sa nu rămânem în stradă te iubim moșule și te așteptăm cu ce crezi tu că ne poți aduce noi ne dorim si jucări dar ne dorim și o căsuță unde sa stam, te asteptam cu drag Moșule eu și frățiori mei și mami.

Draga redactie, Vă scriu cu inima grea și plină de speranță. VA IMPLOR AJUTOR!! Sunt disperat, terminat… În data de 28 octombrie, fratele meu CIUCANEL ADRIAN in varsta de 33 ani a suferit un stop cardio-respirator, iar de atunci se află în stare critică, în comă, internat la ATI – Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Lupta lui pentru viață este una dificilă, iar fiecare zi contează enorm. Pentru a avea o șansă reală la recuperare și pentru a putea spera din nou la viață, el are nevoie de recuperare neurologică intensivă în centre private din străinătate, care dispun de aparatură ultramodernă și proceduri medicale specializate. Din păcate, costurile acestui tratament sunt uriașe și depășesc cu mult posibilitățile familiei noastre. De aceea, cu multă smerenie și recunoștință, vă cerem sprijinul. Orice ajutor, oricât de mic, poate însemna o șansă în plus pentru Adrian. Poate însemna o zi în plus de tratament, un pas în plus spre recuperare, un motiv în plus de speranță. Adrian este IT-ist la o firma din Iasi si are o fetita de 3 anisori care il asteapta acasa…. Cauzele evenimentului sunt necunoscute, cel mai probabil stresul cotidian l-au adus in aceasta stare. Dumnezeu să vă răsplătească bunătatea!

Buna ziua, Ma numesc marius mălai, am 58 de ani, am lucrat 32 de ani la o firma de stat si am fost nevoit sa plec din aceasta firma.Nu pot sa spun de ce am plecat, am semnat un acord la plecare.Un an de zile am fost in șomaj,dupa care am trăit cu familia din economiile noastre.Am o rata la banca de 2.700 lei, total de plata pina la final am de returnat 75.000 lei.Avand in vedere ca , deși am căutat constant loc de munca, dar la vârstă mea nu am avut nici o șansă - specializare ing.constructii si având in vedere ca economiile noastre sunt pe terminate as avea nevoie de ajutor ca sa pot plăti integral rata la banca, cu restul plăților ma voi descurca.Va mulțumesc frumos.Daca este cineva dispus sa ma angajeze in specialitatea de ing constructor este binevenit - ca locație Cluj si împrejmuirii

Bună ziua,mă numesc Mizileanu Florin Cătălin,am vârsta de 21 ani și am un frate pe nume Mizileanu Robert,care în urma unui accident rutier,a ajuns să aibă un diagnostic foarte grav și acela fiind TETRAPAREZĂ SPASTICĂ GRADUL 1. El înainte să i se întâmple acest necaz,a fost o persoană cu care îți era drag să stai de vorbă și chiar dacă avea 22 de ani aveai și ce învăța! El a terminat liceul la Colegiul National Grigore Moisil ,cu bac obținut la Limba și Literatura Română,Matematică și Biologie. În urma acestor studii,a optat să devină polițist,luând proba sportivă,proba psihologică și urma să aibe proba la română,dar nu a mai apucat să o dea,doarece a avut loc acest accident rutier “necazul când vine,nu te anunță”.Era un băiat foarte conștiincios,îi plăcea ca tot ce se întâmpla în viața lui să fie ordonat.Avea o familie și un băiețel de 8 luni (8 luni avea atunci,în momentul accidentului) care în urma accidentului rutier soția l-a părăsit luând și copilul cu ea și asta l a afectat atât pe el cat și pe noi,restul familiei.Avea foarte multe planuri și vise de îndeplinit,dar în urma acestui accident totul s a ruinat. Accidentul s a produs in comuna Boranesti, el fiind nevinovat. S a întâmplat sa fie sunat de tata care venea de la serviciu alături de un coleg,acel coleg aducându l până la Cosereni,care urma să fie luat de acolo de către fratele meu. Mai avea 1,5 km până ajungea să-l ia pe tata când,în calea lui apare un individ,depășind 3 vehicule cu o viteză de peste 120 km/h. Din spusele vecinilor,el avusese o ceartă cu soția lui,înainte să plece de acasă și probabil asta a fost motivul pentru care el circula cu o asemenea viteză,mai ales având și permisul suspendat cu 4-5 zile înainte pentru ca acumulase 15 pct. În instanță el susținea ca plicul pentru predarea permisului,nu a ajuns la el,ci la bunica lui care ea la rândul ei,l a aruncat și din această cauză el încă circula cu mașina.Dupa aproape 3 ani,încă ne judecăm cu el pentru a afla cine a fost vinovat,dar noi rămânem focusati pe ceea ce ne dorim cel mai mult pe lumea asta,ca Robert să fie bine. El în momentul de față este bine din punct de vere clinic,este conștient începe ușor ușor ,să răspundă la unele comenzi(ridică mâna,uită te la mine),îi funcționeaza toate simțurile și privirea lui este foarte limpede,scoate și sunete,faci o glumă lângă el,începe și rade,dar încă nu a rostit un cuvânt,încă nu poate sta în șezut singur,nu merge dar mulți kinetoterapeuti și doctori i-au dau șanse ca poate să facă și astea prin multă muncă,credința în Dumnezeu și dăruire. După accident doctorii timp de o lună de zile ,i-au acordat 0% șanse de supraviețuire ,doarece presiunea intracraniană era de 18 în urma căreia a făcut și un AVC,a stat în comă indusă 16 zile și după comă am așteptat 3-4 săptămâni să ne dea primul semn de viață ,chiar de înălțarea lui Iisus Hristos s a întâmplat asta. Pentru noi a fost o minune ,una dintre cele mai mari bucurii din viața mea și nu doar a mea.Dar această bucurie nu a durat mult pentru ca au apărut și alte probleme,părinții mei fiind foarte afectați,în urma cărora s-au și îmbolnăvit fiind nevoie de operații și tratament și pentru ei în urma accidentului care ne a marcat pentru toată viața dar mai ales pe Robert.Poate mulți dintre dumneavoastră nu știți sau nu ați auzit de acest diagnostic care-l putem numi chiar fiind o “boală”. Tetrapareza spastică (sau tetraplegie spastică) este o afecțiune neurologică severă, caracterizată prin slăbiciune musculară (pareză) sau paralizie (plegie) la toate cele patru membre (brațe și picioare), cauzată de o leziune sau disfuncție la nivelul sistemului nervos central (creier/măduva spinării), care duce la rigiditate musculară crescută (spasticitate) și reflexe exagerate, afectând mișcarea și coordonarea,mai pe scurt așa cum mi a explicat și mie domnul doctor,e ca și cum,rădăcina unui copac s a rupt în pământ și ca doctor,nu poți să sapi în pământ să prinzi rădăcina .Tratarea acestei boli se face doar doar cu ajutorul kinetoterapeutului,a medicamentației dar și cu ajutorul și susținerea noastră,a membrilor familiei. Ne dorim ca la începutul noului an să l ducem și la un spital particular specializat în tratarea persoanelor cu acest diagnostic,dar costurile sunt enorme și nu ne putem permite! Vă rog din suflet,cei care înțelegeți durerea lui Robert și doriți să l ajutați să fie măcar pe jumătate cum a fost sa ne ajutați ca să putem să I facem și lui o viață decentă. Acest mesaj l-am scris cu lacrimi,deoarece acum de cand sunt în situația asta mi-am dat seama ce înseamnă să te trezești normal,să poți vorbi, să poți merge fără a depinde de cineva,acum îl apreciez mult mai mult pe dumnezeu,chiar dacă în unele momente spun “-De ce doamne? De ce lui sa i se întâmple așa ?!”,dar mă gândesc ca ferească Dumnezeu,putea sa fie și mort! Îmi cer mii dacă nu am scris foarte coerentă povestea dar credeți mă ca mi-a fost foarte greu să o scriu,mai ales ca e vorba despre cea mai mare și cea mai mare problemă din viața mea!

Buna ziua,Va multumesc din suflet ca ne cititi acest mesaj care cauta cu disperare o solutie. Numele meu este Ferenczi Zoltan si sunt tata a 2 copii gemeni si un baiat mostenit din parte nevestei.Gemenii au 11 ani si s-au nascut din placente diferite.Baiatul Razvan Stefan sa nascut perfect sanatos,insa Alesia Maria sa nascut cu o boala incurabila pana la momentul de fata sub denumirea de Epidermoliza Buloasa Distrofica sau cunoscuta si sub denumirea Copii Fluture.Boala este genetica si afecteaza toate organele atat intern cat si extern dar in special pielea,motivul fiind lipsa de COL7A1 colagenul care face realizarea de lipire a celor 3 straturi de piele pe care le avem.Pielea ei este foarte fragila si la orice contact chiar si minor o face sa se desprinda de corp pe acea zona.Necesita atentie deosebita chiar si o imbratisare ii poate dauna grav pielea.O mare parte de pe corp a fost si este afectata si este nevoie de pansare toaletare a corpului zilnica.Are rani deschise pe corp tot timpul,pe care incercam sa le tinem sub control pentru a nu se infecta.Problema de moment pe care o intampinam este sudarea degetelor intre ele,o chestiune care se intampla foarte des la persoanele care sufera de Epidermoliza Buloasa.Dorinta noastra este sa ajunga acest mesaj la dumneavoastra si prin intermediul vostru sa ne auda toata lumea de peste tot si cine ne poate indruma catre o clinica unde am putea face o interventie chirurgicala la ambele manute unde s-au mai facut astfel de interventii si au avut succes.Ne dorim atat noi ca si parinti dar in primul rand Alesia isi doreste sa isi poata folosi degetele pentru a fi un copil normal.In momentul de fata nu-si poate folosi decat degetul mare de la ambele maini restul fiind sudate intre ele si ele incep sa se inchida precum un pumn.Va rugam din toata inima sa incercati sa ne ajutati cu informatii daca nu se poate financiar,pansamentele pe care le putem folosi si cremele,bandajele,terapiile costa destul de mult avand in vedere ca suntem o familie modesta dar am reusit sa le suportam cu sacrificii.Va multumesc pentru timpul acordat si pentru implicarea tuturor.Astept cu nerabdare sa-i dam o veste frumoasa Alesiei.Va imbratisam si va iubim.

Deoarece în zona noastră nu exista nici un centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi, pe un teren primit de la Biserica Ortodoxă, vom începe în primăvară construirea centrului. Proiectul este finalizat, mai avem de obţinut doar avizul ISU. Costul estimat al proiectului este de 500000 de euro, din care noi am reuşit să adunăm până acum 100000.

Am o fetita de 11 ani care se inplinesc pe 15 decembrie si are probleme cu auzul si adhd.in urma cu aproape 4 ani am aflat despre problemele cu auzul,atunci am cumparat pentru prima data protezele,doar ca acum trebuiesc inlocuite si din pacate sau cam scumpit si nu imi mai permit,stam cu chirie si mami lucreaza doar 4 ore ca sa poata sta si cu ea si cu baiatuleu lucrez in santier si nu prea sunt pe acasa,doar asa mai acoperim din cheltuieli,va multumesc

Se spune ca roata se întoarce, indiferent daca faci bine sau rău! Azi, vreau să îi fac o surpriza soției mele minunate. Ea nu este o "simplă" soție, este mama , soția si femeia perfectă! In urmă cu 2 ani, mi-a ridicat moralul cu ajutorul vostru, iar acum eu vreau sa ii întorc acest gest, tot prin intermediul vostru, pt că ea vă adoră pur si simplu si ar ajuta-o in acest moment, pt ca acum, ea este putin" jos"! Suntem o familie greu încercată datorita diagnosticelor copilului nostru(autism, epilepsie, atrofie cerebrală), însă nu cedăm, nu ne lăsăm. Pe noi durerile ne-au apropiat, nu ne-au despărțit! Când eu am fost jos, ea m-a ridicat si invers! Dumnezeu m-a binecuvântat cu așa un om minunat langa mine! Cu ajutorul vostru, aș vrea sa stie o lume întreaga cât de mult înseamnă ea pt mine, că e totul meu, pt mine si pt puiul nostru de om!