Titanic, SOS și noaptea în care radioul a salvat vieți

18 Aprilie 2025

Pe 14 aprilie 1912, ora 23:40, avea loc unul dintre cele mai mari dezastre maritime din istorie: vasul „Titanic”, plecat din Southampton cu destinația New York, lovea un aisberg în Atlanticul de Nord. Trei ore mai târziu, vasul se scufunda în apele reci ale oceanului.

De atunci au trecut 113 ani, dar povestea scufundării transatlanticului Titanic a rămas vie în memoria colectivă. Astăzi, epava navei zace pe fundul Atlanticului, dar câteva povești și evenimente petrecute în noaptea fatidică au rămas peste ani.

Dintre cele mai cunoscute, amintim povestea cuplului Isidor și Ida Straus, care au ales să moară împreună. Auzind că femeile și copiii au prioritate pe bărcile de salvare, Ida Straus ar fi cedat locul în barcă menajerei sale, pentru a rămâne pe vapor împreună cu soțul ei. Cei doi s-au numărat printre pasagerii care nu au supraviețuit tragediei.

John Jacob Astor IV, unul dintre cei mai bogați oameni de pe vas, s-a despărțit de soția sa însărcinată, Madeleine, aceasta având prioritate pe bărcile de salvare. Legenda spune că John Jacob Astor IV ar fi ales să rămână pe vas și să moară cu demnitate, chiar dacă ar fi avut un loc asigurat pe barcă.

Benjamin Guggenheim, un om de afaceri american și unul dintre cei mai bogați pasageri de pe Titanic, a murit afirmând: „Ne-am îmbrăcat cu cele mai bune costume şi ne vom scufunda ca nişte domni”.

Jack și Rose, o poveste de dragoste reală?

În 1997, regizorul James Cameron prezenta lumii întregi „Titanic”, unul dintre cele mai frumoase filme din istoria cinematografiei, în care ilustrează o relație de dragoste între două personaje fictive, Jack Dawson (Leonardo DiCaprio) și Rose DeWitt Bukater (Kate Winslet). De asemenea, filmul oferă o perspectivă asupra epocii și a diferențelor dintre clasele sociale. Nu există dovezi că cele două personaje ar fi existat la bordul vasului, însă acestea ar fi fost inspirate din povestea de dragoste dintre Ida și Isidor Straus.

Au existat numeroase comentarii despre scena despărțirii dintre Jack și Rose. În această scenă, Rose supraviețuiește plutind pe o ușă de lemn, datorită lui Jack, care alege să rămână în apele înghețate în favoarea lui Rose, pentru ca ulterior să moară. Cameron a fost acuzat de fani că Rose ar fi putut să îi salveze viața lui Jack dacă i-ar fi făcut loc lângă ea, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Regizorul a răspuns acestor comentarii cu un studiu de criminalistică, în care a demonstrat - cu ajutorul a doi experți în hipotermie - că salvarea celor două personaje nu ar fi fost posibilă în aceste condiții.

Mai mulți dintre supraviețuitori au confirmat faptul că vasul s-a scufundat pe muzica lui Wallace Hartley și a orchestrei sale, moment ilustrat de James Cameron în „Titanic”. Niciunul dintre membrii orchestrei nu ar fi supraviețuit, continuând să cânte până la sfârșit.

Radioul, de la curiozitate tehnologică la instrument pentru supraviețuire

În noaptea tragediei, doi radiotelegrafiști aflați la bordul navei, erau ocupați să transmită mesaje private ale pasagerilor de la clasa I către familie sau prieteni. În timp ce vasul continua să avanseze cu viteza maximă, mesaje de avertizare soseau de la navele aflate în Atlantic cu privire la prezența unor ghețari, dar acestea au fost ignorate de comandantul Edward Smith.

La momentul impactului, primul semnal SOS a fost trimis în eter, acesta fiind recepționat de nava Carpathia, care a pornit cu viteză maximă spre coordonatele transmise de cei doi telegrafiști aflați pe Titanic. Carpathia avea să ajungă la ora 4 dimineața, pentru a salva cei 772 de supraviețuitori aflați pe bărcile de salvare, însă prea târziu pentru cei 1500 de pasageri care au pierit în Atlantic.

La acel moment, „CQD” era semnalul standard de urgență pentru comunicația maritimă, dar mesajele au fost fără succes. Unul dintre telegrafiști i-ar fi spus colegului său că ar fi mai bine să bată în cod Morse un mesaj după noile standarde: SOS SOS DE MGY – SINKING – NEED IMMEDIATE HELP. Nava Californian, aflată mai aproape, nu a răspuns pentru că operatorul radio dormea, în schimb, nava Carpathia, aflată la aproximativ 93 de kilometri distanță, a recepționat mesajul.

Radioul a avut un rol crucial în salvarea supraviețuitorilor de pe Titanic. Această invenție a dus la schimbări majore: navele au fost obligate să aibă un operator radio prezent 24/7, iar semnalul SOS a devenit codul internațional standard pentru urgențe.

În urma acestui dezastru maritim, au murit 1500 de oameni. În schimb au fost salvați 772 de pasageri (majoritatea de la clasa I) și 3 câini de talie mică. Lipsa de prudență și falsa idee că nava ar fi „de nescufundat” au dus în cele din urmă la naufragiu și pierderea de vieți omenești. Dincolo de asta, povestea Titanicului a rămas o amintire vie, pe care timpul nu a reușit să o scufunde.

Etichete:

Titanic