„Suntem mândri de tine!”. Câteva cuvinte. Atât. Nu-s complicate. Nu-s scoase din vreo carte de motivație. Dar când le auzi e ca și cum s-ar opri lumea pentru o secundă.
Pentru că replica asta din partea părinților nu vine oricând. Nu vine des . Dar și când o spun… o zic pentru că simt. Pentru că tu ai făcut ceva care le-a atins sufletul. Nu mai contează ce n-a ieșit, ce ai ratat, ce ai greșit. Contează că, pentru o clipă, ești destul. Fix așa cum ești.
Azi, la Radioul Copiilor, matinalii au vorbit despre un moment rar, dar care schimbă multe: când părinții îți spun că sunt mândri de tine.
Dacă și părinții tăi ți-au spus vreodată că sunt mândri de tine, păstrează în suflet aceste vorbe. Dacă încă nu ți-au spus, nu înseamnă că nu le simt. Doar că uneori, părinții sunt mai buni la simțit decât la spus.
„Suntem mândri de tine” nu e despre ce ai făcut. E despre cine ești.
Pe bune, ţi-a plăcut sau nu?