Bună ziua, Sunt tatăl unui copil minunat și special iar sprijinul Zu ar însemna pentru noi, în acest moment, foarte mult! Alex are aproape 10 ani. Are o tulburare din spectrul autist și o întârziere globală în dezvoltare. Momentan face 3 ore de terapie psihologică în cadrul Asociației Dog Assist din Cluj-Napoca. Înainte să ajungă la Dog Assist, nu mai făcuse terapie de peste 5 ani. Soția mea era cea care era permanent alături de el, însă ajunsese în punctul în care nu îl mai putea gestiona. În acel moment, eu am decis să îmi iau concediu fără plată, pentru a putea fi prezent și a încerca să-l ajut. La primele ședințe, Alex avea un comportament profund dezechilibrat: era agresiv și autoagresiv, pișca, zgâria, lovea aproape constant. Acasă, eram nevoiți să îl urmărim permanent. În terapie, nu puteau lucra nici două persoane cu el fără să fie nevoie de intervenții fizice pentru siguranță. Agresivitatea era principala lui formă de exprimare și de control. Am început să îl ducem pe Alex la Dog Assist anul trecut. După o primă etapă de 3 luni, a urmat o pauză de câteva luni din motive medicale, apoi am reluat intervenția. În total, am fost împreună în terapie aproximativ 5 luni. Primele progrese au venit greu. Eu trebuia să fiu prezent în sală, în spatele lui, pentru a-l putea opri dacă devenea violent. La început, singurele activități posibile erau cele foarte scurte și repetitive – cum ar fi masajul pe mâini. Încet-încet, însă, copilul meu a început să se acomodeze cu spațiul și cu echipa. A început să accepte prezența câinelui de terapie, apoi să se bucure de jocuri simple, scurte. Într-o zi, a aruncat mingea câinelui de terapie și a cerut el să-i dea recompense. A fost primul moment real de interacțiune – din proprie inițiativă. Echipa de intervenție de la Dog Assist este formată din psiholog, câinele de terapie și conductorul său. Am realizat atunci cât de importantă este această structură, în care câinele face echipă cu psihologul și reușește să îl motivele pe Alex să se implice în activitate. Astăzi, Alex poate rămâne în ședință și poate participa activ la jocuri de 10–15 minute. Agresivitatea față de mine a scăzut semnificativ, aproape de tot. În terapie, mai apar uneori reacții, dar cu intensitate scăzută și din ce în ce mai rar. Cu mama lui sunt încă dificultăți, dar relația tată–fiu s-a schimbat complet, iar Alex a început să răspundă pozitiv la prezența celorlalți. În prezent Alex nu poate merge la școală dar ne dorim mult ca în timp, să îl vedem și pe el integrat într-o comunitate, știindu-l totodată în siguranță atât pe el cât și pe ceilalți care interacționează cu el. Pentru ca dorința noastră să devină realitate copilul nostru drag are nevoie să creștem numărul de ore de terapie psihologică și totodată să adăugăm ședințe de kinetoterapie. La Asociația Dog Assist, unde am găsit sprijinul potrivit pentru dezvoltarea lui Alex, putem să participăm atât la terapie psihologică, kinetoterapie cât și noi părinții să primim consiliere psihologică-atât de necesară și benefică pentru noi. Costurile noastre, pentru un an întreg, dacă Alex ar face săptămânal 6 ședințe de terapie (psihologică și kinetoterapie)- recomandate, plus o oră de consiliere pentru părinți/săptămână ar fi următoarele: Psihoterapie/ Kinetoterapie -180 lei/ ședință Consiliere psihologică pentru părinți - 150 lei/ ședință Total: 63.960 lei adică aproximativ 12.792 Euro pe an Suportul vostru ar însemna pentru Alex mai multe șanse de a face progrese, de a se juca alături de alți copii astfel încât să aibă o copilărie cât mai apropiată de normal.