Buna ziua ! Nu vreau să cerșesc dar am nevoie de un pat de 2 persoane că nu mai avem acum dormim pe o saltea pe jos daca puteți să ne ajutați doamne ajuta suntem o familie cu doi copii și lucram pe salariu minim amândoi și nu ne permitem să cumpărăm un pat ,daca puteți și un pat la mana a doua

Bună ziua! Numele meu este Cristea Alexandra,am o fetiță de 6 ani depistată cu autism de la vârsta de 2 ani aproximativ,de atunci am tot urmat cu tratamente , controale și foarte multe terapii ,din păcate numai putem face față cheltuielilor, orice ajutor financiar din partea dumneavoastră ar fii o rază de lumină pentru noi ! Mulțumesc din suflet!

Bună ziua, Sunt mama unui baietel de 2 ani, din Galati, diagnosticat cu o boala genetica rara. Este momentan singurul caz din România, medicii ne.au spus ca nu exista caz asemănător în tara, și foarte puține cazuri în lume. Sindromul se numește MYT1L, o mutatie genetica cu dizabilități intelectuale și motorii, hipotonie și elemente de autism. Pe lângă aceast sindrom la testarea genetica a mai ieșit un sindrom pe nume encefalopatie epileptica, care momentan nu da semne, facem o supraveghere periodica cu eeg.uri de somn la Sp Obregia. Acest sindrom, MYT1L, ii afectează tonusul muscular, echilibrul, vorbirea, și întreaga dezvoltare globala. ( plus acele elemente de autism). Pentru progres, în încercarea de recuperare facem terapii zilnic, Medek, kinetoterapie, terapie senzoriala, terapie Aba. Nu merge, nu vorbește dar orice progres e o lupta câștigată. Nu avem regrese orice acumulează ,rămâne. Momentan facem terapii doar în Galați, financiar nu am putut accesa terapii pentru intensiv în centre din Timișoara, în centre din București cum fac alți copii cu diagnostice asemănătoare, nici tratamente în străinătate momentan doar acumulam informații, urmărim cazuri asemănătoare cum ar fi cel a lui Patrick. Ne dorim și noi tratamente cu celule stem, sau tratamentul din Mexic sau ce i s.ar potri lui Eric pentru un progres frumos, dar..momentan ne rezumam la terapiile din oraș care si astea sunt pentru noi destul de costisitoare. Acum ne ajung undeva la 1000 de euro dar dacă am mari volumul terapiilor cu siguranță și rezultatele ar fi altele. Nu am încă asociatia, urmează finalizarea ei acum înainte de sărbători. Poate cu asociatia o sa ne fie mai ușor cu plata terapiilor lunare, și de ce nu, sa visam și noi la un tratament în străinătate. E prima oara când expun povestea noastră, nu am avut curaj, poate putere sa ne expunem pe rețelele de socializare. Poate nici măcar întreaga familie nu ne știe situația, doar cei apropiați. E greu... Cornelia, Mama lui Eric. Crăciun Fericit!

Bună ziua, Alexandru este numele meu, am 30 de ani și am o viață puțin mai complicată. Vă scriu pe scurt povestea mea…în anul 2017, urmare a unui accident rutier, am avut nevoie urgentă de transfuzie de sânge. Ulterior transfuziei, la aproximativ 6-7 luni, au început să mi se inflameze axilar, câțiva noduli. Am mers la endocrinolog pentru investigații, dându-mi după acest consult și trimitere către Boli Infecțioase pentru investigații amănunțite. După aceste investigații, mi-au pus diagnosticul, HIV în stadiul B2. Imunitatea mea fiind destul de scăzută după accident și după transfuzia de sange, virusul “și-a făcut puțin de cap” în organism. Sub tratament, evoluția părea să fie una favorabilă, până în anul 2020 când am mers din nou la medic pentru a mi se recolta analize, alte investigații. În urma rezultatelor, tratamentul inițial a trebuit schimbat deoarece atât CD4 cat și încărcătura virală nu erau deloc ok. Am început un alt tratament la finalul anului 2020, dar fiind destul de stresat (mi-am pierdut 4 persoane din familie în pandemie, la decurs de 1-2 luni fiecare, printre care și pe mătușa mea care m-a crescut de la vârsta de 5 ani -  deoarece părinții meu au divorțat și m-au lăsat în grija bunicilor), acesta nu și-a făcut efectul în totalitate, dar fiind perioada de așa natură încât nu aveam acces complet la serviciile medicale fiind predispus la alte infecții și bacterii, am continuat cu acesta până în anul 2023, spre final. Anul acesta, am slăbit destul de mult, de la 86 kg, în 3 luni am ajuns la 58 kg, inexplicabil la momentul acela. Am făcut din nou tot felul de investigații, dar totul părea să fie ok. In urma cu câteva luni, mai exact în iunie 2025, mi-au apărut la nivelul mucoasei faringiene, cât și pe limba, niște leziuni ulcerative, acestea extinzându-se atât pe esofag, cât și în zona perianala. Am mers la medic abia în iulie, deoarece am luat tratament de la medicul de familie, cu gândul ca este o simplă candidoză și ca va trece, ceea ce nu s-a întâmplat. În urma consultului medicului chirurg și a medicului proctolog, mi-au pus diagnosticul de Boala Crohn, pentru care, la acest moment, sunt în observație. Leziunile sunt destul de dureroase, îmi este imposibil să mănânc. Pe lângă aceste probleme, virusul HIV mi-a mâncat și toată dantura, nu mai am absolut nici o măsea, iar dinții, au început să se înnegrească. Pentru acele leziuni mi-a fost administrat Moldamin, timp de 14 zile, dar rezultatul nu a fost destul de favorabil, încă mă chinui să găsesc un tratament pentru a mă vindeca complet, dar asta implică niște costuri. Pentru dantură, am fost și la un consult stomatologic, însă, costurile pentru dantură sunt peste puterile mele, mă ajung undeva la 45.000 lei, +/-, bani pe care nu îi am. Trăiesc singur, in chirie, unde dau lunar 450€, dintr-un salariu de 4000 lei. Familie nu am, mama este plecată în Spania încă din anul 2002 când m-a lăsat în grija bunicilor, iar de tata nu știu nimic de mai bine de 15 ani. V-as fi recunoscător dacă, s-ar putea acoperii măcar o parte din cheltuielile pentru stomatologie și puțini bănuți pentru a trece această perioadă în care or să mai urmeze câteva investigații. Vă atașez toate documentele medicale dacă îmi lăsați un mesaj pe Whatsapp sau o adresă de email (atât cu HIV-ul cât si cu Epilespia despre care nu am mai menționat mai sus, o am din 2012) pe care le am și pozele cu ulcerațiile. Fostul loc de muncă, unde câștigam aproximativ 7500 lei, l-am pierdut deoarece au aflat ca sunt seropozitiv și mi-au încetat contractul, iar acum mă chinui pe un salariu destul de mic. Vă mulțumesc! 

Va ascult de multă vreme și știu ca sunt atât de multe cazuri ce au nevoie de ajutor ,, mereu am considerat ca noi ( eu și cei 400 câini și pisicuțe ) o să ne descurcăm mereu .. fără să apelam … fac apeluri pe facebook , dar din păcate de când cu scumpirile masive eu nu reușesc să îi mai întrețin . Sunt dintr o zonă defavorizată …oamenii nu înțeleg animalele …nu înțeleg ce fac eu .. nu există voluntari. ,’nu reușim să găsim firme să ne ajute … și nu pot renunța la muncă de peste 10 ani .. pentru ca întâlnesc zilnic cazuri …câini bătuți … câini aruncați .. maltratați ..eu nu vreau mult … de fapt .. nu știu dacă fac bine să apelez … am învățat în ultimii 4 ani de când sunt și membră unui ong ce ajută oamenii defavorizați din satele din Vrancea ca noi avem … ei au de fiecare dată când eu lupt … ei au . dar eu am obosit , nu sunt “bună “ la texte .. la cerșit .. am obosit .. muncesc enorm de mult … soare , frig .. mereu sunt acolo. .. eu … și în spatele acest câini sunt doar un și un angajat :( Avem nevoie doar de hrană .. iarna consuma enorm de mult .. și avem datorii enome la veterinar :( va mulțumim

Am un copil cu distrofie musculară Duchenne copilul are 18 ani de 9 ani jumate il port cu cârca si a-și avea si eu nevoie de un elevator și o bicicletă electrica pentru a putea face recuperare cu el acasă sunt o mamă singură si nu îmi permit să fac kinetoterapie din motive financiare de si copilul are nevoie zilinc de kinetoterapie altfel imi rămâne copilul o legumă vă rog din suflet să ne ajutați si pe noi mulțumesc doamne ajuta

Vă rog să aduceți în atenția oamenilor un copil care trăiește de mai bine de trei ani între pereții unui spital.** Erik are 3 ani ș 5 luni și, practic, nu a cunoscut viața din afara spitalului. De la naștere a fost diagnosticat cu o boală extrem de rară și gravă – diaree cronică prin atrofie de microvili. Din această cauză, nu poate mânca, fiind hrănit exclusiv prin perfuzii. La vârsta la care alți copii aleargă și descoperă lumea, Erik cântărește doar 7 kilograme. A trecut prin nenumărate momente critice, situații în care medicii nu îi mai dădeau șanse. Și totuși, cu o putere incredibilă pentru un copil atât de mic, Erik a luptat și a învins de fiecare dată. În urmă cu un an, cu sprijinul Fundației Blondie, a fost transferat în Spania, unde se află pe lista de așteptare pentru transplant de intestin– singura lui șansă la o viață normală. Din păcate, donatorul compatibil întârzie să apară, iar așteptarea devine din ce în ce mai grea, nu doar emoțional, ci și financiar. Alături de Erik este mama lui, Mariana, care și-a lăsat în România două fetițe. De aproape trei ani și jumătate, copiii își văd mama doar printr-un ecran. Costurile traiului în Spania sunt uriașe: din cauza bolii, Erik are nevoie de pampers de foarte bună calitate, consumând un bax la cel mult trei zile, iar o dată pe săptămână trebuie să ajungă cu el la spital, doar taxiul costând aproximativ 100 de euro. Deși trăiește această dramă, dacă intrați pe pagina Marianei veți vedea că ea continuă să ajute alți oameni aflați în nevoie. Pentru ea, nu cere.Au existat câteva campanii locale, mici, dar sumele strânse nu au fost suficiente. Am cunoscut acest caz când eram internată la Marie Curie cu fetița mea, care, din păcate, a pierdut lupta cu boala. Știu ce înseamnă durerea unei mame. Marianei i-au murit doi copii, iar puterea ei de a merge mai departe și de a lupta pentru Erik este copleșitoare. Haideți să fim noi sprijinul lor. Dacă nu putem grăbi apariția unui donator, măcar să îi luăm grija zilei de mâine, să nu mai fie nevoită să se gândească la bani în timp ce își ține copilul de mână într-un salon de spital. Vă trimit și poze cu Erik.Sunt sigură că, odată ce îl veți vedea, vă va câștiga inimile ,așa cum a făcut-o cu toți cei care i-au aflat povestea.

Buna seara. Sunt Ema, mama lui Andrei, un copil de 7 ani cu dizabilitati grave. Microcefalie, tetrapareza spastica Costul terapiilor depasesc bugetul nostru. Banii din asociatie s au dus, zilnic terapii, drumuri+controale medicale . Avem nevoie de ajutorul vostru pentru ca Andrei sa poate continua lupta cu paralizia cerebrala

Bună seara! Miruna Georgiana fetița de 9 ani are nevoie de a treia operatie la coloană anul viitor. Un șurub ce a trebuit înlocuit a dus la o cheltuială suplimentară din bănuții care se strângeau. În plus, diagnosticarea mamei cu cancer la san care a dus la tratament cu citostatice și în final la operație a fost o alta lovitură. O dată pe lună trebuie făcut drum la București pentru analize și rețetă. Pentru operația Mirunei este nevoie de aproximativ 60000$, operația de face în Turcia, plus cheltuielile cu transportul și cazarea. Vă mulțumim frumos anticipat!

Rebecca este o fetitã cu hidrocefalie care la varsta de 15 luni nu face nici ce ar face un bebe de 7 luni,iar noi am gasit un tratament in mexic care costa 35k,ne dorim din suflet sa ajungem in mexic pentru acest tratament .Va multumim din suflet

Vreau doar să-mi exprim povestea mea de viață, prin ce am trecut în acești ani până la vârsta de 35 de ani cu probleme de sănătate pe care le-am avut și să demonstreze să poveste live cu cei de față de la Radio Zu prin ce am trecut ce am văzut și să demonstrez că Dumnezeu chiar există și chiar face minuni chiar dacă unii oameni mă vor judeca . Nu doresc ajutor vreau doar să demonstrez că Dumnezeu există și trebuie să avem credință și va face minuni cu fiecare împarte.

Mă numesc Maria și curând facă 26 de ani. Am doi băieți Eric și Noah. Eric 5 ani jumătate Noah 4 făcuți pe 16 decembrie. Să vă vorbesc despre Eric căci depre el va fi vorba în poveste. Este un copil tare bun și sufletist s-a născut la termen și sănătos m-am bucurat enorm de venirea lui pe lume. Crescând nu mi-am dat seama ca ar avea o problemă până când nu l-am dat la creșă și a interacționat cu copii. Am fost luați de educatoare deoparte la un moment dat și ni s-a zis ca ar avea o problemă. Am încercat să mergem cu el atunci pentru câteva controale însă…eu pe atunci nu lucram și costurile mi s-au părut enorme. Timpul a trecut cumva adaptându-se cumva la colectivate însă avansând cumva acest comportament de a nu ne înțelege sau de a vorbi. După terminarea concediului de maternitate l-am înscris pe cel mic la creșă cu gândul să merg la muncă însă din păcate nu am reușit pentru ca locurile la creșă erau limitate iar e nu a fost acceptat pe motivul ca eu nu munceam..și din nou a fost nevoie ca un an de zile să stau acasă fără să fac ceva. Și încă un an Eric nu a mers să facă terapie…sau alte controale pentru a mai avansa… În curând face 6 ani și va merge la școală mă sperie gândul ca va fi un copil dat la o parte de colegi…va primii bine doar pentru ca este putin mai special… Lucrez acum de un an de zile insa costurile pentru a merge cu el la terapie săptămânal sunt imense și din păcate nu facem față…cu aceste costuri. Mi-aș dori din tot sufletul să nu trec prin teama ca el să vină acasă și să nu îmi poată spune dacă a pățit ceva. Îmi doresc ca în septembrie când merge la școală sa nu fie dat la o parte și să poată comunica cu colegii și cu mine pentru ca este un copil atât de bun de sufletist și de isteaț și tot ce îmi doresc este să îi pot reda cat pot o viață normală.

Solicit ajutor urgent ptr a continua terapiile care sunt vitale ptr mine! Nu ma ajuta nimeni,sunt in condiții disperate eu si fam mea! Nici organele abilitate nu fac nimic cu toate ca am Certificat de handicap grav si permanent cu însoțitor! Am nevoie disperata de ajutor!

Buna ziua! Cer ajutor pe această cale pentru vecinele mele cărora le a luat foc casa anul trecut. In data de 05.04.2024 casa familiei Ancăi din cartier a fost cuprinsă de flăcări, fapt care a făcut-o de nelocuit. Din păcate, în incendiu şi-a pierdut viaţa şi bărbatul familiei, Teodor. Dacă se găsesc niste suflete bune care vor să ajute cu sume de bani pentru reconstrucţia locuinţei (fiecare cât îl lasă posibilităţile materiale)

Buna seara oameni minunati,știu că aveți multe cazuri și multe povesti dar poate v-a reuși și povestea mea să ajungă la voi Mă numesc Laura,sunt mama a 3 copii cuminți,deștepți care au o singură dorință să rămâna in casa unde stam acum cu chirie și în care proprietarii ne-au dat un ultimatum până în aprilie sa le putem plati,eu sunt angajata la primăria din localitate că asistent personal al soțului ,el fiind de 11 ani într-un scaun rulant din cauza unui accident banal care ne-a schimbat viața total Am mers înainte cu bune și rele ,copii au crescut și din cauza unor probleme cu unele rude ale soțului și din cauza spațiului mic din casa socrilor am decis sa ne mutam ,am găsit o căsuță pentru noi unde avem toate condițiile și unde noi am amenajat așa cum am putut din puținul nostru că sa poată fi locușorul nostru de liniște și să numai stam cu frica că vom fi dați afară din camerele pe care le aveam la socri Acum aici proprietarii vor sa le achitam casa până în aprilie daca nu vor pune casa la vânzare și noi vom rămâne ai nimănui și fără un acoperiș Fata cea mare a terminat liceul și s-a angajat că educatoare la grădiniță dar salariul ei este prea mic și vechimea în muncă este prea mica pentru a putea face un împrumut ,eu și soțul deja avem împrumuturi făcute pentru a amenaja și curați curtea și casa Suntem liniștiți și fericiți aici ,dar cu frica in sân că va veni primăvara și vom fi dați afară! Va imploram dacă ne puteți asculta povestea și dacă ne-ați putea ajuta cumva Am mers și scris la multe persoane care am considerat că ne-ar putea ajuta și stim că au mai ajutat astfel de cazuri dar suntem prea mici noi că sa ajungem la dânșii doar cu un telefon sau un mesaj ! Cu stima și respect familia Marinescu Speram sa ajungă acest mesaj la dumneavoastră și să ne puteți asculta

Tudor s-a nascut prematur, la 32 de saptamani, iar primele lui zile de viata au fost marcate de complicatii severe – hemoragie pulmonara si hipoxie – care au lasat sechele neurologice importante. La doar 8 luni, a trecut printr-o interventie chirurgicala majora (gastrostoma si fundoplicatura), iar diagnosticul ulterior de paralizie cerebrala cu influente diskinetice a confirmat cat de dificila va fi lupta lui cu miscarea, coordonarea si controlul corpului. In ciuda tuturor provocarilor, Tudor lupta in fiecare zi. De la varsta de 3 luni urmeaza un program intensiv de recuperare, esential pentru dezvoltarea lui, dar extrem de costisitor. Pentru anul 2026, avem deja planificate mai multe sesiuni de terapie intensiva, menite sa consolideze progresele obtinute pana acum. Visul nostru cel mai mare este sa ajungem cu Tudor la centrul Cytotron din Mexic, unde o tehnologie inovatoare, disponibila doar in cateva locuri din lume, ar putea sa ii ofere sanse noi – sanse care, pentru multi copii ca el, pur si simplu nu exista in Romania.

Mama singura, copil 3 ani parapareza spastica, întârziere in vorbire. Face terapii. Mulțumesc frumos din suflet!

Bună Forță Zu am numit povestea ultimul ceas căci doar câteva ore mai face diferența dintre o minune sau o catastrofa va scriu aici pentru altcineva un om a cărui poveste depinde acum de voi fiind ultima speranță, Roxana este o fata simpla dar cu suflet cald ajutând mereu pe toți,mămică a doi copilași,însă acum ea este cea ce are nevoie de noi toți a fost crescută de bunica sa însă din păcate de scurt timp aceasta a decedat iar în urma acesteia unchi săi au scos casa la vânzare din păcate actual nu își pot permite să achite suma cerută iar mâine după masa vor avea deja un vizitator un posibil cumpărător și probabil că își va pierde căsuța ce a încălziț-o toată viața sa .Voi sunteți ultima speranță de a face o minune .

Și eu am fost tras în piept sa ajung girant la cineva și nu mai pot platii datoriile aia uriașă va rog din suflet sa mă ajutați careva sa mi sting datoriia că cu salariul din Romania nu le pot stinge am avut și peopriri plus că stau in chirie și am cheltuieli Infine nu cer milă ci ajutor nu pot lucra cu contract că îmi ia toți banii și atunci nu mai pot platii chiria lucrez pe unde apuc că să mi întrețin chiria și utilitățile. Cine dorește mă ajută cine doamne ajuta-i

Buna seara! Numele meu, este Badut Stelian si vreau sa va povestesc putin despre cazul grav al cumnatului meu, Liviu, in varsta de 45 de ani. Pe data de 20 octombrie a acestui an, a suferit un AVC, stand in coma in jur de 5 saptamani, suferind 7 operatii pe creier plus multe alte operatii si complicatii. AVC-UL l-a suferit fiind la munca in Germani. Este internat intr-un spital din sudul Germaniei, in localitatea Murnau, iar de miercuri v-a fi transferat la o clinica de recuperare din Munchen. In acest moment printr-o minune el s-a trezit si este constient. Nu poate sa vorbeasca, este hranit "mecanic", misca putin mana si piciorul stang, ceea ce medicii zic ca este o minune. Alaturi de el este sotia lui, Lavinia, care are nevoie de cazare, ajutor financiar si ajutor de orice fel, din cauza ca ea nu cunoaste limba germana si nici zona fiindu-i foarte greu sa se descurce singura intr-o tara straina. El era singurul sprinjin al sotiei si al fiicei. V-as ruga din tot sufletul daca doriti sa ma contactati pt a va oferi mai multe informatii, poate prin expunerea cazului in Orasul Faptelor Bune si bunatatea dvs si a oamenilor care va asculta sa gasim pe cineva care ii va putea ajuta. Va multumesc din suflet!